Eveniment
Recital de poezie și muzică la Alexandria
Tocmai atunci când la București se întorseseră, nemaiașteptat, les neiges d’antan, în ziua de luni, 17 februarie, un grup de scriitori și artiști a pornit spre un oraș din sudul țării, Alexandria, cu gândul plănuit să aducă acolo un „zvon de primăvară“, printr-un recital de poezie și muzică.
Autocarul înainta anevoie, prin ninsoare, pe șoseaua acoperită de zăpadă, străbătând un peisaj magic: pe fereastră se zărea câmpia complet albă, fără niciun reper vertical pe tot cuprinsul ei, și se zărea cerul alburiu, și el de culoarea zăpezii, încât îți era cu neputință să distingi unde se termină pământul și de unde începe tăria cerească. Ținta acestui desant era, cum am spus, Alexandria, un oraș cunoscut în țară prin alte fapte, nu prin propensiunea pentru poezie; de pildă, se zicea la un moment dat că este municipiul în care nu mai există nicio librărie.
Din fericire, tot ce s-a întâmplat artistic în acea seară la întâlnirea literar-muzicală a contrazis premisele acestea pesimist-rezervate. Seara de poezie și muzică, desfășurată într-o sală modernă, adecvată pentru astfel de manifestări culturale, în prezența unui public atent și participativ (în jur de două sute de persoane), a debutat cu câteva secvențe introductive: au rostit alocuțiuni Adrian-Ionuț Gâdea, președintele Consiliului Județean Teleorman, și Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor din România. De asemenea, scriitorul Ștefan Mitroi, inițiatorul acestui proiect cultural, a vorbit în dubla sa calitate de oaspete și de gazdă a evenimentului (el fiind originar din acest județ, de care este foarte atașat, atașament demonstrat, iată, prin fapte culturale, nu prin vorbe). După cuvântul său, a urmat un încântător moment muzical datorat extraordinarului flautist Ionuț-Bogdan Ștefănescu. În fine, a început seria recitalurilor poetice moderate de Cristian Pătrășconiu. Formatul a cuprins, pe lângă lecturile poeților, și prezentarea acestora prin substanțiale intervenții ale criticilor literari Angelo Mitchievici și Vasile Spiridon. Au citit din creația lor, în ordine, zece poeți din diverse generații și de facturi diferite: Ștefan Mitroi, Ligia Keșișian, Varujan Vosganian, Paul Aretzu și Gabriel Chifu; apoi, după un alt moment muzical de calitate al aceluiași muzician, Ionuț-Bogdan Ștefănescu, a venit rândul altor cinci poeți: Liviu Capșa, Mihaela Stanciu, Ioana Tătărușanu, Nicolae Prelipceanu și Horia Gârbea. O surpriză a serii a fost prezența lui Alexandru Preda, fiul prozatorului de referință Marin Preda, originar din Teleorman, ca și Zaharia Stancu, Dimitrie Stelaru și marele nostru gânditor Constantin Noica. Fiul lui Marin Preda a citit o poezie scrisă în tinerețe de romancier și rămasă inedită. Spectacolul s-a încheiat cu un recital muzical extrem de apreciat, susținut de Maria Gheorghiu (voce și chitară).
Acest desant liric a fost o certă izbândă. Mai întâi, prin prezența unui public interesat de evenimentele culturale (adeseori, orașe din țară nu de primă mărime se dovedesc a fi mai deschise, mai atrase de actul de cultură decât alte locuri care, teoretic, ca o prejudecată, figurau în mintea noastră ca fiind importante centre de cultură). Și apoi, de subliniat, reușita s-a datorat excelentei organizări pe care au asigurat-o evenimentului Consiliul Județean Teleorman (încă o dată se cuvine să fie menționat numele președintelui acestei instituții, Adrian-Ionuț Gâdea) și Primăria Municipiului Alexandria (primar Victor Drăgușin).
Seara în care la Alexandria ningea ca-n povești chiar a fost, simbolic, o seară de primăvară. Ceea ce se și dorise de la bun început. (Cronicar)
Lumea în care am trăit nu mai există?
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a început războiul (n.n.: nu Rusia, care a invadat Ucraina!), el este un dictator și are o cotă de încredere de doar 4% (n.n.: în realitate, procentul încrederii populației în liderul ucrainean este de aproape 60%!); de asemenea, el are obligația să organizeze imediat alegeri (n.n.: alegeri în timpul războiului?!, este aberant, Constituția nu permite așa ceva!).
Enunțurile de mai sus, cele care nu sunt înscrise în paranteze, reprezintă aserțiunile pe care Moscova le susține de ani de zile. Numai că acum s-a ajuns la o situație absurdă: Putin vorbește, da, da, vorbește prin vocea președintelui Americii!! E ceva ce mințile noastre nu și-ar fi putut imagina vreodată. Lucrurile evoluează accelerat, consternant, într-o direcție care răvășește planeta. Reperele pe care le știam imuabile nu mai sunt la locul lor. E ca și cum miezul nopții ar fi numit cu convingere miez de zi. Sus a devenit jos și invers. Dreapta e stânga și stânga e dreapta.
Într-adevăr, se prăbușesc reperele: răul ne e prezentat drept bine și binele drept rău, iar un stat care simboliza în lume democrația aflată pe cea mai înaltă treaptă promovează atitudini extremiste și dă semne clare că vrea să transforme relațiile internaționale, din unele bazate pe principii etice și pe respectarea unui set de valori comune, într-un soi de afacere la scară globală cu miză pe câștigul strict, zăcăminte rare, teritorii și altele. Ca într-un coșmar, SUA îi arată adversitate Europei, în schimb îi întinde prietenește mâna lui Putin într-o alianță care dă fiori. Se vorbește, tot mai insistent, despre posibilitatea izbucnirii celui de-Al Treilea Război Mondial, despre retragerea NATO la configurația din 1997 și se vorbește de o nouă Ialta, care să refacă sferele de influență din 1945.
În aceste condiții, soarta României e iarăși pe muchie de cuțit. În istorie, instaurarea binelui într-o țară ca o noastră, iată, nu este definitivă. Mai ales când avem atâtea partide extremiste, pro-ruse, care se manifestă cu agresivitate, nebunește și, sub stindardul unui fals patriotism, fac totul pentru a prosti populația și a o întoarce la fericirea de tip URSS, o fericire care, vai, seamănă cu gheena. (G.C.)
P.-S.: JD Vance ne admonestează sever pentru decizia Curții Constituționale privind anularea alegerilor prezidențiale și vede în asta o dovadă că n-am mai respecta jocul democratic. Atunci ce să mai spunem noi despre manifestațiile violente cu asaltul asupra Capitoliului, din anul 2021, și ce să mai spunem de amestecul, și al lui, și al lui Elon Musk, în politica internă a altor țări, cum ar fi țara noastră și Germania? Atât autoritățile române, cât și cele din Franța, ca și reprezentanții Uniunii Europene au afirmat răspicat că alegerile au fost perturbate de ingerința rusească și de alte nereguli (finanțarea netransparentă, ilegală a unui candidat): așadar, anularea e legitimă. Oricum, este extrem de îngrijorător felul nonșalant în care actualii oficiali americani ocultează adevărul. (G.C.)
Altă săptămână, alte titluri noi
Am primit la redacție câteva noutăți editoriale pe care le semnalăm cu plăcere. Astfel, la Editura Hoffman, Ștefan Mitroi publică volumul Noi povești ale cerului și pământului, o continuare a cărții Poveștile cerului, poveștile pământului, apărută în anul 2021. Este o carte frumoasă, în care proza se îmbogățește prin infuzia de poezie, prezentă în toate narațiunile.
Poetul Paul Aretzu ne surprinde semnând, la Editura TIPOMoldova, un tom masiv (peste o mie de pagini, format mare), intitulat Romanați Redivivus. Enciclopedia per sonalităților. Autorul face aici o muncă intelectuală temeinică și migăloasă, realizând această necesară punere în valoare a oamenilor de seamă, de ieri și de azi, din varii domenii, originari din vechiul județ Romanați, cel care avea capitala la Caracal, orașul în care trăiește poetul și cronicarul Paul Aretzu.
A văzut lumina tiparului la Editura MJM, cu sprijinul Primăriei Drobeta-Turnu Severin și al Palatului Culturii „Teodor Costescu“, condus de Delia Rîmniceanu, volumul intitulat Copacul ironic, care reunește versurile scrise în anii din urmă de poeta Ileana Roman. Este modul prin care autoritățile locale și colegii scriitori au ales s-o omagieze pe regretata poetă a cărei prezență în viața culturală a orașului a fost atât de benefică.
Semnalăm un volum de versuri, intitulat Casa surprizelor, aparținând unei poete din generațiile mai noi, Mihaela Stanciu. Cartea apare la Editura Neuma și e recomandată de Horia Gârbea: „Noul volum de poezie semnat de Mihaela Stanciu este impregnat de talentul și forța autoarei, trăsături evidente ale fiecăreia din cărțile sale, dar și de o puternică nostalgie.“ Lectură plăcută! (Cronicar)
Din sumar: Expres cultural (nr. 1, 2025)
O publicație culturală echilibrată, atentă la prezențele semnificative din literatura română actuală, se dovedește a fi „Expres cultural“, care apare la Iași, sub conducerea poetului Nicolae Panaite. Directorul „Expresului cultural“ ne semnalează în editorialul său două eve nimente importante legate de existența acestui proiect cultural: „…am intrat în al noulea an de apariție neîntreruptă, iar în aprilie a.c. vom publica numărul 100 al revistei“. Din sumarul bogat al numărului 1/ 2025, pe lângă obișnuitele rubrici fixe susținute de Liviu Ioan Stoiciu și Nicolae Panaite, am reținut mai multe texte: Tu-i neamul nevoii de Gellu Dorian, Un Faust care a greșit lumile de Adrian Alui Gheorghe, Călinescu editând Eminescu de Nicolae Mecu, Pe urmele jurnalistului de excepție Mihai Eminescu de Vasile Fluturel, Limba clopotului de Traian D. Lazăr, Carte de meseriaș de Al. Cistelecan, Autenticitatea dezastrului de Lucian Scurtu, Paradisul (roșu) cu sârmă ghimpată de Ionel Bostan, Duiliu Zamfirescu versus Ionel Brătianu de Ioan Adam, Răstimp parizian, 1997-2000. Jurnal epistolar de Eugen Munteanu, Mircea Martin sau „cerința adecvării“ de Adrian Dinu Rachieru și Tânărul Fundoianu“ de Constantin Pricop. „Expres cultural“ – o revistă de citit. (Cronicar)