Două studii de referință

Recent, Editura Spandugino din București a publicat un masiv tom de Studii literare purtând semnătura cunoscutului profesor și critic literar Mihai Zamfir. Lucrarea face parte dintr-un proiect mai amplu alcătuit din trei volume, având menirea să readucă în actualitate scrierile publicate de reputatul exeget până în 1989. Prima carte a seriei vizează Literatura română și reunește două titluri de referință: Introducere în opera lui Al. Macedonski și Poemul românesc în proză. După cum se precizează în prefața lucrării, volumele ambițiosului proiect editorial reflectă maniera în care s-a născut o metodă de analiză literară, pe care exegetul a numit-o „stilistică diacronică“. Aceasta constituie „o istorie literară bazată pe evoluția formelor stilistice de-a lungul timpului, în aceeași literatură sau la același autor“. Descifrarea operelor literare într-o cheie stilistică a devenit principala particularitate a investigațiilor critice semnate de profesorul Mihai Zamfir. Asumarea unei asemenea metode reprezintă un lucru firesc din partea unui cercetător care, deja în perioada studenției, s-a numărat printre discipolii lui Tudor Vianu. Cele trei volume proiectate vin să ilustreze nu numai nașterea unei metode, ci și continuitatea ei. Ele reflectă nivelul atins de cercetarea stilistică românească la sfârșitul secolului al XX-lea. În perioada terorii ideologice, stilistica a constituit pentru Mihai Zamfir un refugiu spiritual, o modalitate de a refuza literatura de propagandă în numele valorilor autentice.

Chiar dacă de la prima ediție a Introducerii în opera lui Al. Macedonski a trecut mai bine de o jumătate de veac, cartea nu și-a pierdut actualitatea. Din această perspectivă, reeditarea ei este deplin justificată. Studiul păstrează trăsăturile specifice unei monografii, oferind numeroase informații importante privind viața și formația spirituală a autorului Nopților. Lucrarea se găsește în prelungirea contribuțiilor critice semnate de o serie de specialiști redutabili, precum Tudor Vianu și Adrian Marino. Mihai Zamfir remarcă faptul că Macedonski se numără printre autorii redescoperiți târziu la realele sale dimensiuni. De aici tentația periculoasă a supraevaluării operei sale. Deplin conștient de rolul important jucat de scriitor în evoluția literaturii române, exegetul încearcă să rămână obiectiv, refuzând atât abordarea sentimentală, cât și cea de factură hagiografică. Interesul studiului trebuie căutat în faptul că propune o nouă „cheie de lectură“ a operei macedonskiene, care nu anulează exegezele anterioare și care lasă câmp deschis căutărilor ulterioare. Pornind de la o documentare remarcabilă și de la o lectură atentă a operei, Mihai Zamfir își asumă meritul de a le oferi cititorilor un „nou Macedonski“. Studiul conține trei capitole ample, precedate de o Prefață și urmate de o Încheiere. Titlurile lor se dovedesc elocvente: Profil intelectual, Poetul și Prozatorul și dramaturgul. Privită din perspectiva prezentului, opera lui Al. Macedonski îi apare criticului literar drept o sinteză a secolului al XIX-lea.

Cea de a doua lucrare de referință a lui Mihai Zamfir este dedicată unui gen de care critica literară românească s-a ocupat mai puțin. Este vorba despre Poemul românesc în proză. Inițial, ampla sinteză a apărut în 1981, alcătuind un refugiu din fața atmosferei deprimante a epocii. Studiul reprezintă o etapă semnificativă în crearea și în impunerea „stilisticii diacronice“. Pregătind o nouă ediție a cărții, exegetul simte nevoia actualizării bibliografiei teoretice a investigației, dar și tentația extinderii comentariilor la creațiile apărute după 1980. Până la urmă, el preferă să rămână la cercetarea poemului românesc în proză într-o perioadă limitată la un secol și jumătate (1830-1980). Mihai Zamfir are meritul întâietății. Anticipând apariția unei Istorii stilistice a literaturii române, lucrarea poate fi considerată o „mică istorie“ ce tratează devenirea și metamorfozele unui gen. Studiul are la bază niște solide repere teoretice, după care se trece la investigarea textelor. În esență, evoluția prozei poetice reface istoria literaturii române pe parcursul unui veac și jumătate.

Tipărit în condiții grafice de excepție, primul volum din ambițiosul proiect al Editurii Spandugino are meritul de a readuce în actualitate două studii solide purtând semnătura profesorului Mihai Zamfir.