Cartea și publicul ei
La Târgul de Carte Bookfest au apărut numeroase titluri promițătoare, unele anunțate în acest număr ori în cele precedente ale revistei, altele care n-au ajuns încă la noi. Toate probează că literatura română este vie, are evidente resurse de creativitate și capacitatea de a produce opere care contează. Dar, în bilanțul Târgului, în general optimist, am auzit pronunțat un număr care, dacă e real, e de natură să ne bulverseze: 11 milioane dintre cei care compun această nație nu cumpără și nu citesc nicio carte într-un an de zile! Și, când se citește, așa puțin cât se citește, preferate sunt volumele de dezvoltare personală și literatura pentru copii. Situația lecturii la noi este, așadar, dramatică, întru totul descumpănitoare. Consecințele acestui regres al cititului sunt grave și afectează profund societatea românească în întregul ei, pe diverse paliere: de la nivelul de cultură, de civilizație și până la discernământul și puterea de a progresa ale fiecăruia dintre noi. Desigur, literatura română însăși, pierzându-și accelerat publicul, e ca un ogor neudat, nu are cum să rămână prea mult timp înfloritoare. Mai ales dacă ținem seama de faptul că piața cărții, și așa sărăcită de public, este dominată de traduceri din beletristica faimoasă a lumii, în fața cărora cărțile autohtone nu au cum să se impună, ele participă la o confruntare cu deznodământul, defavorabil, dinainte cunoscut. Autoritățile statului ar trebui să conștientizeze pericolul și să ia măsuri de încurajare și de protejare a creației în limba română. E indispensabil, dacă vrem să ne asigurăm viitorul. (Cronicar)
Scena literară actuală
Încă o notă tot despre peisajul literar. Între marile neajunsuri ale perioadei este și ceea ce se numește ruptura dintre generații. În loc să se atenueze cu timpul, ruptura aceasta tot crește, a devenit o falie, o prăpastie de netrecut. Există câteva generații prezente în mediul nostru literar. Generația seniorilor, a scriitorilor consacrați, a scriitorilor de manuale, îndeobște cei din generația ’60. Dar, biologic, din nefericire, această generație are din ce în ce mai puțini reprezentanți activi în spațiul public. Există apoi generația optzecistă, care îi dă pe unii dintre cei mai interesanți scriitori ai momentului și care, actualmente, ocupă prim-planul scenei. Și există promoțiile de după aceasta, noile promoții. Biologic, neîndoielnic, acestea din urmă câștigă bătălia. Bătălia?!… Din păcate, da, căci despre o bătălie e vorba, o bătălie crâncenă, pe care cei mai de curând veniți o duc împotriva literaturii dinaintea lor. În marea lor majoritate, scriitorii din promoțiile recente ignoră cu desăvârșire, programatic, ce s-a scris până la ei, n-au nevoie de premergători, nu citesc, disprețuiesc cărțile antecesorilor, își încep istoria cu ei înșiși, par pregătiți, fără nicio tresărire de regret, să facă tabula rasa, au cu totul altă înțelegere a literaturii, și alte criterii de evaluare, și alte așteptări, nu au deloc sentimentul, prezent la toate promoțiile de până la ei, că șansa de perenitate ți-o dă tocmai asumarea tradiției, ți-o dă conștientizarea adevărului că ești o verigă dintr-un lanț, că literatura e un râu care curge, care vine de undeva și merge undeva, fără sincope, fără refuzuri și intoleranță agresivă. Cert este că, așa cum amar observa recent o importantă scriitoare, cu una-două excepții, scriitorii valoroși din generația optzecistă sunt lipsiți de posteritate. Nu au de ce să-și facă iluzii și nici nu-și fac iluzii. Încotro vor duce literatura cei care le vor supraviețui biologic e foarte greu de spus. (Cronicar)
Noutăți editoriale
nătoare (608 pagini, format 145X225, ediție broșată) intitulată Filosofia lui Blaga, semnată de Marta Petreu. Profesoară de filosofie la Universitatea din Cluj și scriitoare cu un registru multiplu de exprimare (poezie, proză, eseu), având în toate domeniile reușite deosebite, Marta Petreu realizează prin această carte un studiu de referință privind gândirea filosofică a lui Lucian Blaga, studiu care impresionează prin temeinicia cercetării și prin subtilitatea herme neutică. Iată o prețioasă observație a autoarei despre siste mul filosofic blagian: „Sistemul filosofic blagian este un uriaș postulat, format din nenumărate postulate concrete, toate înlănțuite într-un foileton filosofic grandios și în esență netestabil. Fundamentul ultim pe care se sprijină întreaga construcție și în care îi stau rădăcinile este Geneza biblică.“
La Editura ROCART, în Colecția Poeți Lau reați ai Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu“, apare volumul antologic de poezie Viața a doua de Ion Pop, laureatul anului 2023 al acestei mari distincții poetice. Versurile sunt prefațate de Octavian Soviany. Reținem o confesiune a autorului, care deschide admirabila sa culegere de poeme: „«Viața a doua» de pe coperta acestei cărți, poate fi citită în dublu sens: unul propriu – ca neașteptată, miraculoasă prelungire calendaristică a unei vieți căreia i se bănuia un sfârșit iminent –, celălalt al reînvierii scrisului liric, obligat, așadar, prin destin să învețe mai atent niște lecții de viață și de moarte. În Răul resimțit dramatic în urmă cu vreo două decenii s-a ivit, iată, un fel de Bine salvator, al poeziei trăite din nou, într-un fel de posteritate mai acut exigentă față de sine și de lumea din jur.“
În fine, semnalăm volumul Vox clamantis in deserto. Atitudini, polemici, pamflete de Eugen Munteanu, care vede lumina tiparului la Editura Junimea din Iași. Iată începutul textului intitulat Scrisoare deschisă către un fost ofițer de securitate: „Regret, dar nu pot începe această scrisoare deschisă cu banalul «stimate», căci nu vă stimez deloc. Nici «domnule» nu pot să vă spun, din același motiv. Aș putea, în derâdere, să vă spun «tovarășe», dar și acest vechi cuvânt românesc începe să-și recapete onorabilitatea, după ce a fost compromis de bolșevism….“ Incitant, de citit! (Cronicar)
Evenimente USR
Gala Poeziei Române Contemporane Ediția a XIV-a
În seara zilei de 12 iunie, în sala Muzeului Principia amplasat în Piața Cetății din Alba Iulia, a avut loc Gala Poeziei Române Contemporane, ajunsă la a XIV-a ediție. Cuvântul de deschidere i-a aparținut lui Cornel Nistea, președintele Filialei Alba-Hunedoara a USR. Au susținut recitaluri poetice substanțiale, apreciate de public, Gabriel Chifu, Vasile Dan, Dinu Flămând, Horia Gârbea, Gabriela Gheorghișor, Vasile Igna, Ion Mureșan, Aurel Pantea, Marta Petreu, Ion Pop, Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu, Andreea-Iulia Scridon, Liviu Ioan Stoiciu și Varujan Vosganian. Să observăm că 10 dintre protagoniști sunt deținători ai Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu“. Moderatorul Galei a fost Cristian Pătrășconiu, iar prezentările critice, remarcabile, ale poeților invitați au fost făcute, alternativ, de acesta și de Răzvan Voncu. Ca în fiecare an, lecturile poetice au fost agrementate cu momente muzicale susținute de muzicienii Dan Liviu Cernat (vioară) și Cristian Alexievieci (pian). Prezenta ediție a fost una foarte reușită, în primul rând prin calitatea poeziei citite și ascultate.
Din anul 2012, iată, prin această manifestare literară de excepție, Alba Iulia se transformă într-o adevărată capitală a liricii românești actuale. Este meritul organizatorilor, Consiliul județean Alba (președinte Ion Dumitrel), Uniunea Scriitorilor din România și Filiala Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor, Biblioteca Județeană „Lucian Blaga“ Alba. Ca în fiecare an, Gala s-a bucurat de sprijinul financiar al Ministerului Culturii și s-a desfășurat în parteneriat cu Primăria municipiului Alba Iulia. Este de menționat faptul, devenit și el o tradiție, că o echipă a TVR Târgu Mureș a filmat acest eveniment literar care va deveni subiectul unei emisiuni speciale. În fine, se cuvine să precizăm modul cum s-a realizat selecția poeților invitați la Gală: un sondaj la care au participat 15 critici literari de prestigiu din toată țara a ales, în ordinea numărului de nominalizări obținute, 12 poeți. În plus, organizatorii au avut la dispoziție un număr de trei „wild card-uri“ (ca să folosim un termen din sport!), pe care le-au acordat altor câtorva creatori valoroși.
La bună vedere, în anul 2025, la o nouă Gală, în aceeași casă primitoare a poeziei care a devenit Alba Iulia! (Reporter)