La Bistrița, sub coordonarea unui extraordinar ocrotitor al patrimoniului cultural, Ioan Pintea, cartea beneficiază de o atenție specială. La Biblioteca Județeană „George Coșbuc“ și nu numai.
„Scrisori de mai“
Recent, în sala de la conferințe „Gavril Scridon“ de la Biblioteca Județeană „George Coșbuc“ Bistrița-Năsăud, într-o coproducție în care au fost implicate instituții precum Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud, Asociația Societatea Scriitorilor din Bistrița-Năsăud (președinte: Radu Moldovan), Biblioteca Județeană „George Coșbuc“ Bistrița-Năsăud, Palatul Culturii Bistrița, Palatul Copiilor Bistrița, Gaudeamus, Editura Charmides și Revista „Mișcarea Literară“, a avut loc punctul culminant pentru cea de-a opta ediție a unei remarcabile inițiative culturale intitulate „Scrisori de mai“, coordonator Ionela Silvia Nușfelean. Invitatul special al acestui eveniment – și, totodată, autorul la care s-au raportat (prin intermediul textelor în versuri sau în proză) elevii din România și Republica Moldova în cadrul concursului a fost poetul și prozatorul Gabriel Chifu. Cu acel prilej, a fost lansat romanul Marea carte a uitării (au vorbit, alături de autor, Ioan Pintea – moderatorul evenimentului, Ovidiu Pecican, Olimpiu Nușfelean, Cristian Pătrășconiu, Menuț Maximinian). De asemenea, a fost prezentat cel mai recent număr al revistei „Mișcarea literară“. Tot atunci a fost făcută premierea la Secțiunea Liceu a concursului național „Scrisori de mai“.
Biblioteca – tradiție și modernitate
„Când am intrat pentru prima dată, în anul 2013, pe poarta actualei Biblioteci (o poartă grea care rula pe câțiva rulmenți îmbătrâniți, pe care ca să o deschizi și închizi trebuia să o tragi și să o împingi cu amândouă mâinile), am dat peste o curte în dezordine, plină ochi de garaje părăsite… Clădirea veche, restaurată, în care a locuit un an de zile prințul Carol, viitorul rege Carol al ll-lea, protectorul lui Lucian Blaga, era goală, fără mobilier, cu un interior inadecvat pentru bibliotecă… Am luat totul de la început: în primul rând am cumpărat un număr pentru clădire, pentru că am reținut, încă din copilărie, de la tata Anchidim, că dacă nu ai număr la casă (și Biblioteca era și a rămas pentru mine Casa!) nu exiști… În interior erau câteva săli mari, lungi și goale…“, rememorează preotul și poetul Ioan Pintea, director al Bibliotecii, omul-cheie pentru revirimentul acestei instituții. Cel care adaugă: „Am chemat meșteri și am «desenat» sălile de împrumut, am compartimentat cu pereți noi birourile pentru prelucrarea cărților, spațiile administrative, depozitul de carte veche, depozitele secțiilor de împrumut… Am achiziționat mobilierul necesar pentru toată clădirea… Pe urmă, pe rând, cu efort, entuziasm și bucurie, sprijinit de colegi devotați, am continuat să muncesc neîntrerupt pentru ca astăzi să avem una dintre cele mai moderne și mai apreciate biblioteci din țară. Biblioteca, ca și Biserica, a devenit loc sacru pentru mine.“ După un deceniu, Biblioteca Județeană „George Coșbuc“ Bistrița-Năsăud e unul dintre locurile cele mai spectaculoase și mai vii dintre cele care sunt dedicate cărții din întreaga Românie. Modernizată, conectată la noile tehnologii, deschisă unui număr impresionant de inițiative culturale, cu un număr de cititori care crește de la an la an, ea este un strălucit exemplu de bună practică în materia patrimoniului cultural.
În curând
Casa Colecțiilor și a Documentelor de Patrimoniu este o investiție de proporții a Consiliului Județean Bistrița-Năsăud. Casa, construită în 1912, în care și-a trăit ultimii ani de viață fratele poetului Mihai Eminescu, Matei Eminescu, a fost atribuită Bibliotecii Județene „George Coșbuc“. Clădirea este destinată unei compartimentări specializate, cu săli de expoziții, săli de cercetare, colecții de carte veche, manuscrise, dactilograme, cu o secție de carte nouă (istorie literară, lingvistică, o bibliotecă de artă etc.).
Sunt în curs de amenajare săli speciale pentru manuscrise, dactilograme și cărți care au fost donate Bibliotecii Județene (Eugen Lovinescu, G. Călinescu, Ion Marin Sadoveanu, Nicolae Manolescu – ctitor al acestei suite impresionante de donații de manuscrise, Șerban Cioculescu, N. Steinhardt, Nicolae Balotă, Ana Blandiana, o parte din arhiva familiei Pillat, A.E. Baconsky, Nichita Stănescu, Dana Dumitriu, Mihai Zamfir, Petru Poantă, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Ion Alexandru, Dorin Tudoran, Viorica Nișcov, Ion Horea, Gheorghe Tomozei, Ion Oarcăsu, Radu Petrescu, Ben Corlaciu, Zaharia Sângeorzan, Radu Călin Cristea,Octavian Soviany, Mircea Braga, Rodica Braga, Radu Țuculescu, Viorel Mureșan, Liliana Ursu, Horia Bădescu etc.). Nu vor lipsi publicațiile și cărțile cu autografe de la mari personalități culturale.
Clasicii literaturii române, născuți în județul Bistrița-Năsăud (Andrei Mureșanu, Liviu Rebreanu, George Coșbuc, Ion Pop Reteganul, Veronica Micle etc.) vor avea și ei spații speciale cu date și documente despre viață și operă. Instituția va fi nu doar o bibliotecă înzestrată cu donații personale de carte și manuscrise, în care se va putea cerceta (elevii și studenții având oportunități pentru a elabora lucrări de specialitate), dar și o instituție care va fi integrată în circuitul turistic, astfel încât toți cei interesați să poată intra în contact cu colecțiile și documentele de patrimoniu expuse aici.
Lucrările de amanajare și finisare de la Casa Colecțiilor și a Documentelor de Patrimoniu sunt foarte avansate, așa încât nu peste mult timp acest loc special va fi deschis publicului iubitor de carte.
Peste 22.000 de unități de bibliotecă
De notat și că, actualmente, așa cum se menționează pe site-ul oficial al Bibliotecii, arhiva de la Compartimentul „Colecții, Documente de patrimoniu“ însumează 22.164 unități de bibliotecă, fiind structurat astfel: enciclopedii, dicționare, lexicoane și literatură de referință și are menirea de a conserva și prelucra colecțiile de carte veche încredințate, în concordanță cu normele elaborate de Ministerul Culturii. Aici se află carte veche românească până la 1830, carte veche străină până la 1800, carte rară românească și străină (1830-1918) și periodice până la 1944. Cea mai veche piesă care se găsește aici e un splendid exemplar al Bibliei care datează din anul 1475. Biblioteca din Bistrița condusă de Ioan Pintea – un reper de neocolit pe harta culturală a țării. (Reporter)