Cartea Dinei Khapaeva Crime fără pedeapsă, La izvoarele putinismului (traducere franceză la Éditions de l’Aube, 2023) pleacă de la o întrebare pe care și-au pus-o mulți: cum se face că rușii susțin regimul lui Putin, un regim terorist, care calcă în picioare principii fundamentale ale democrației? Răspunsul este schițat în foarte consistenta prefață la ediția franceză (de notat că această ediție este a treia variantă a cărții, prima apărând în 2007, când autoarea încă mai publica în Rusia; acum este profesoară la o universitate americană). E o problemă, spune Dina Khapaeva, de manipulare a memoriei și de falsificare a istoriei. Regimul putinist se reclamă de la Stalin și, mai înainte, de la Ivan cel Groaznic. Al doilea război mondial reprezintă referința absolută, devenită mit fondator. Rusia apare astfel drept cea care a salvat omenirea de fascism, iar suferințele provocate de război sunt socotite cele mai cumplite pe care le-au îndurat vreodată rușii. Avem a face aici cu un efect pervers: este ocultată astfel memoria Gulagului, a suferințelor cumplite îndurate vreme de decenii în timpul regimului comunist. A fost evacuată memoria victimelor și a triumfat memoria călăilor. Germanii și-au asumat trecutul, inclusiv ororile de la Auschwitz; rușii nu rețin decât latura eroică a războiului și nu mai vor să audă de Gulag. La începutul anilor 1990 erau speranțe că Rusia va merge pe drumul democrației și că adevărul despre comunism va fi spus până la capăt. Prin instalarea lui Putin la putere, glasnost a devenit istorie. Și mai e ceva: comunismul a lăsat moștenire și o criminalitate incontrolabilă precum și o corupție endemică. Se poate vorbi, consideră autoarea, de un adevărat prozelitism al violenței, de un cult al barbariei. În fine, frapantă este ceea ce ea, numește „estetica gotică“ (temă centrală a cărții), pentru că Rusia s-a reîntors în Evul Mediu.
Da, insistă Khapaeva, Federația Rusă este o republică feudală. Ca pe vremea lui Ivan cel Groaznic, cei din garda apropiată a țarului au puteri nelimitate și îi elimină pe toți dușmanii, reali sau potențiali (se pare că peste o sută de mii de oameni de afaceri se află astăzi în spatele gratiilor). Legea e literă moartă, singură forța contează. Ideologii Kremlinului, alături de formațiunile extremiste, exaltă Evul Mediu și îl ridică în slăvi pe Ivan cel Groaznic. Puterea e însă profund coruptă și merge mână în mână cu mafia. Țesutul social este organizat în clanuri, de la structurile economice la universități, clientelismul e în floare, instituțiile sunt folosite drept surse de îmbogățire.
Reabilitarea Evului Mediu naște situații neobișnuite și hilare. În 2009, un grup de militanți din Ekaterinburg au sărbătorit Halloween cu un portret al lui Putin în chip de Dracula și cu unul al lui Medvedev portretizat în Frankenstein, ceilalți lideri fiind reprezentați ca vârcolaci și vampiri. Oricât ar părea de bizar, Putin în chip de Dracula era, în intenția manifestanților, o comparație flatantă. Și încă un fapt, desprins parcă din filmul lui Polanski Balul vampirilor: primarul orașului Saratov i-a oferit șefului secției regionale a partidului Rusia Unită (partidul putinist) o legătură de usturoi, o țepușă de lemn și un glonte de argint care să-l ajute în lupta împotriva opoziției.
Vampirii, vrăjitoarele, vârcolacii, strigoii, dragonii etc. sunt, după Dina Khapaeva, noii eroi ai coșmarului național, „născuți în tenebrele psihotice ale unei memorii reprimate“. Autoarea dă numeroase exemple din literatura post-sovietică (Viktor Pelevin – tradus și la noi, Serghei Lukianenko etc.), arătând cum vampirii și celelalte personaje supranaturale îi domină pe oameni și dictează regulile și legile societății. Ființa umană este devalorizată, apare ca insignifiantă. Binele și răul se echivalează, absența judecății morale face loc cultului forței. Toate acestea sunt simptome clare ale crizei raționalismului și ale neîncrederii în valorile civilizației.
Sigur, situația nu este specifică doar Rusiei și o serie de alți autori (printre ei, Umberto Eco) au arătat că e vorba de un fenomen global, observabil în literatură, în cinema, în serialele de televiziune, în jocurile video etc. Subcultura n-are frontiere, iar „estetica gotică“ a proliferat mai peste tot. Monstrul a ajuns să fie eroul timpului nostru, iar vampirul – noul ideal estetic. În romanele și filmele din ultimele trei-patru decenii, creaturile non-umane ocupă un loc central, spre deosebire de cărțile clasice (Dracula al lui Bram Stoker, de pildă) unde acțiunea se desfășoară în jurul unui personaj uman. Vampirii de astăzi sunt frumoși, atrăgători, eleganți, rafinați, au puteri magice care îi fac invulnerabili și, mai ales, încarnează visul cel mai îndrăzneț și mai fascinant al omenirii: sunt nemuritori.
În universul gotic, omul este o simplă pradă pentru creaturile non-umane. Romanele și filmele cu vampiri dau seama de banalizarea violenței și de instrumentalizarea omului, fenomene pe care autoarea le socotește tipice pentru lumea rusească. Coșmarul e acum o componentă majoră a culturii de consum. Romanul și filmul de groază sunt astăzi genuri cu o identitate inconfundabilă. Explicația finală pe care o propune Dina Khapaeva merită reținută: „…e foarte posibil ca memoria secretă a milioanelor de persoane care au avut simpatie pentru regimurile totalitare precum și memoria călăilor (…) să fi fost canalizate către romanele și filmele de groază. Succesul acestui gen este poate datorat faptului că el exprimă transformarea radicală a viziunii despre om în cursul secolului al XX-lea, precum și memoria secretă a universului concentraționar.“
Iar avertismentul repetat pe care îl transmite această carte incitantă este următorul: dezumanizarea și „feudalizarea“ societății rusești constituie o gravă amenințare la adresa democrațiilor occidentale.