Articolul 3 din Ordinul de ministru nr. 5893/2016 prevede ca timpul destinat efectuării temelor obligatorii să nu depășească două ore. Am scris în România literară că nu pot înțelege cum a semnat acest Ordin ministrul Educației de atunci, un intelectual care a ajuns ceea ce este, cred, și datorită pregătirii suplimentare din afara orelor de curs. Când spun pregătire suplimentară mă refer la efortul intelectual depus de fiecare elev în timpul pe care nu îl petrece la școală. Acest efort intelectual, de cele mai multe ori, ca să existe, trebuie să fie impus. Puțini elevi citesc, scriu, învață din proprie inițiativă. Și mai puțini știu să aleagă ce să citească, ce să învețe. De aceea, consider că un astfel de Ordin de ministru, care impune ca efectuarea temelor – la toate disciplinele din clasele gimnaziale și liceale – să nu depășească două ore, nu este nimic altceva decât o invitație la lene…
Singura explicație pe care o pot găsi pentru emiterea Ordinului este aceea că emitentul și susținătorii s-au gândit că dacă elevii au mai mult timp „liber“, atunci ei pot practica tot felul de activități prin care și-ar putea bucura și înnobila sufletul și mintea. Voi arăta în cele ce urmează cum își petreceau elevii timpul când pregătirea pentru a doua zi de școală dura, cu certitudine, mai mult de două ore (în fiecare dintre cele șase zile de școală din săptămână) și cum își petrec elevii timpul în prezent, când pregătirea durează maximum două ore.
În Anuarul Liceului „Spiru Haret“ din București – publicat de directorul Dimitrie Focșa, la împlinirea a 20 de ani de la înființare – găsim publicate rezultatele unei anchete (O anchetă printre elevi), realizată, în 1931, de profesorul V. V. Haneș. Subiectul anchetei este Ocupațiunile elevilor în afară de orele de curs. Aleg să redau în continuare câteva fragmente din consemnările profesorului Haneș, cu mențiunea că toate paginile care cuprind rezultatele anchetei sunt încântătoare.
„Ocupațiunile elevilor, în afară de orele de clasă, alcătuesc un mozaic, vrednic de contemplat, tocmai prin varietatea părților componente. […] Sunt unii elevi, cari se ocupă cu astronomia: cetesc cărți și reviste referitoare la această știință. Unul scrie: <<Din inițiativă proprie, în afară de obiectele liceului, studiez astronomia și fac experiențe mai ușoare la fizică și chimie, preferînd aceste științe pentru faptul că ne desvălue tainele naturii, ajutându-ne să vedem clar trecutul și viitorul Universului>> (Elev cl. IV). Cel mai bun elev din cl. IV [clasa a VIII-a din prezent – n.m.] studiază deasemenea astronomia, după o carte dată de tatăl său: Cerul și Universul. Un elev, solid pregătit atât la partea literară, cât și la cea științifică, spune: <<În timpul vacanței, plec cu câte un număr al revistei L’Astronomie, pe care-l studiez în locurile cele mai singuratice, pe cari le pot găsi în vreo pădure; totdeauna mi-a plăcut să cetesc o carte care mă interesează, în cea mai mare liniște. În nopțile senine de vară nu mă lipsesc aproape niciodată de a-mi îndrepta luneta astronomică, construită de mine, spre priveliștile minunate ale cerului; […] În timpul iernii însă, când nu pot face nici plimbări, și nici nu pot observa cerul, mă ocup mai mult cu cititul cărților științifice și în deosebi de chimie și astronomie fizică. Alte dăți stau ceasuri întregi cu ochiul la microscop, privind minunatele spectacole ale infinitului mic, cari nu sunt mai puțin interesante, decât acelea ale cerului înstelat. Însă din cauza acestor observări de lungă durată la microscop și lunetă, am ajuns că trebuie să port ochelari, când citesc, spre marea supărare a părinților mei>>. […]
Elevii învață acasă limbi moderne: engleza, franceza, germana și doi din ei… greaca modernă – lucru explicabil, îi chiamă… Negropontes. Mulți dintre ei învață un instrument muzical: vioara și – mai ales – piano; și mai rari decât aceștia, câțiva cultivă desenul. Pentru cultivarea artistică, școlarii noștri văd piesele dela Național, dela cucurigu cei mai mulți, câțiva merg și la Regina Maria, dar aproape unanimitatea cultivă cinematografele. Unul din ei a scris și despre… Teatrul Alhambra… […]
Unii, din familii mai sărace, ajută pe mama lor la căratul lemnelor, a apei și la cumpărăturile din casă; alții stau lângă tatăl lor, meseriaș, și ajutându-l în lucrările mai mici, ajung ei înșiși mai târziu, să deprindă meseria. Un elev scrie cu mândrie: <<Mă plimb prin grădina făcută de mine!>>. […]
Ceva caracteristic este predilecția din ce în ce mai pronunțată a elevilor pentru ocupațiuni technice. <<Când am vreo oră liberă, sau caut să-mi procur timp, neînvățând la latină sau elină, fiindcă mâine nu mă ascultă, sau la alte studii ce nu mă pasionează, cetesc vreo carte unde se tratează despre technică, radio sau electricitate. Când dispun de mai mult timp, lucrez și la strung, pe care l-am instalat astăvară într-un chip cam primitiv, diferite piese de alamă. Altădată montez vreun aparat cu galenă, întind vreo antenă, sau repar o instalație de sonerie deranjată>>. […]
Unii se ocupă cu lecturi marinărești și tratate de radiofonie; altul cu radiofonia, electricitatea și mecanica; altul cu technica fotografiei. Unul face: <<experiențe și instalațiuni de amator, de fizică, electricitate, mecanică și un lucru care vi s-ar părea curios, anume vizitarea gării de Nord, pentru a observa locomotivele în funcțiune>>. Altul se ocupă cu <<reparatul ceasornicelor>>. Altul: radio și sisteme de microfoane. Altul: experiențe fizice. Ca instalări electrice, butoane și sonerii. Altul: construiri de aparate de radio, prize etc. Mulți elevi cetesc revista Radio și Radiofonia, iar câțiva, revista franceză: La T.S.F. moderne. […] Unii participă la corurile bisericești și la corurile primăriei, ce se manifestă la Ateneele Populare, cum sunt: Dichiu, Cărămidari etc.; pregătesc coruri de Crăciun etc. […] Un elev scrie că, după venirea dela școală, în special, <<cetește ziarul, din care preferă rubrica parlamentară, care-l pasionează mai ales acuma în timpul unor frământări politice, când se perindă în fața tribunii așii parlamentului, în răspunsuri la mesajul regal și buget>>. <<Am fost – continună el – în câteva rânduri la parlament, de unde am plecat cu multe impresii plăcute și regret a nu mă fi dus și anul acesta (fiind lipsit de o cunoștință parlamentară). Am fost de multe ori la tribunal, unde am ascultat pe rând glasul celor mai însemnați oratori ai noștri, cari mă pasionau într-atâta, că îmi petreceam după amieze întregi pe aceste săli și în special la Curtea cu jurați; pot cita și cazul când am venit la ora 5 dimineața, deși aveam școală, dela Curtea cu juri, unde se judeca procesul cu atentatul dela Banca Generală. M-au frapat într-atâta discursurile d-lui avocat Periețeanu și în special al d-lui Vasilescu-Valjan, încât am înfrânt toate greutățile ce mi se puneau înainte și anume: înghesuiala în picioare și oboseala din timpul zilei și școala…>>.
Altul scrie pe net: <<Politica este una din pasiunile mele.>> (cl. VII) [clasa a XI-a din prezent – n.m.]. […]“.
din ancheta profesorului V. V. Haneș mai reținem că elevii participă la conferințe, vizitează expoziții diverse, frecventează biblioteci, organizează excursii, participă la jocuri de societate, ascultă emisiuni culturale și științifice la radio, colecționează timbre, practică diferite sporturi. Cât de interesant ar fi fost să știm numele acestor elevi… Care dintre personalitățile deceniilor următoare au semnat oare rândurile de mai sus?
Constatăm că în anii 1930 elevii din învățământul secundar (gimnaziu și liceu), la fel ca elevii din prezent, își consumau timpul liber făcând ceea ce le place. Diferența este că activitățile desfășurate îi formau și îi dezvoltau intelectual și sufletește pe adolescenții de atunci. Elevii de clasa a VIII-a de acum, cu foarte puține excepții, au o pasiune comună – statul pe telefon, pe rețelele de socializare și pe/la calculator (pentru jocuri video): „Eu, în afara orelor de curs, îmi petrec timpul în mare parte pe calculator. Pasiunile mele sunt jocurile video, mountainbiking-ul și gătitul. Îmi petrec foarte mult timpul pe un joc numit Counter-Strike Global-Offensive pentru a deveni cât mai bun și a ajunge la campionate pentru a câștiga bani. […]“; „Pasiunea mea este calculatorul“; „Îmi place să mă joc pe calculator, să citesc cărți științifice și să-mi ajut prietenii la diferite activități“; „Ocupațiile mele sunt jucatul pe calculator și jucatul pe telefon“ etc. În plus, mulți elevi scriu că practică un sport, că gătesc, că îi ajută pe părinți, că se plimbă cu prietenii, că ascultă muzică și că merg la meditații pentru a se pregăti pentru evaluarea națională. Toți spun că citesc. Deși toți afirmă că citesc, răspunsurile sunt de felul acesta: „Eu îmi petrec timpul distrândumă (sic!) și plimbândumă. (sic!). Pasiunile mele sunt jocurile pe calculator. Aloc cititului 45 min.“. Din douăzeci de viitori absolvenți de gimnaziu, șapte au și alte pasiuni: desenul (doi elevi), teatrul (unul singur), cinematografia (trei), pictura (un elev).
Elevii de clasa a XII-a (specializarea științele naturii) au un alt răspuns comun – se pregătesc pentru bacalaureat și pentru admiterea la facultate (mulți își doresc să devină medici) și merg la meditații la disciplinele de examen (limba și literatura română, biologie, chimie, matematică). Rugămintea de a scrie cum își folosesc timpul în afara orelor de curs a fost adresată unei clase de 27 de elevi. Au răspuns nouă elevi. Răspunsurile acestora dovedesc maturitate, inteligență și preocupare pentru dezvoltarea lor intelectuală.
Concluziile ar fi multe. Notez aici doar două. Elevii de clasa a VIII-a sunt dezorientați și dezinteresați, învață – unii dintre ei – doar fiindcă vor susține în iunie 2023 un examen național pentru admiterea la liceu. Elevii de clasa a XII-a – aceia care au răspuns – sunt cei mai interesați de ce vor fi. Învață pentru bacalaureat și pentru admiterea la facultate, dar se preocupă și de dezvoltarea lor spirituală, emoțională, morală.
Aș mai spune că răspunsurile elevilor de clasa a VIII-a din 1931 (atunci, clasa a IV-a), comparate fiind cu răspunsurile elevilor de clasa a VIII-a din prezent, par, pur și simplu, literatură. A fost odată ca niciodată un elev care privea minunatele spectacole ale infinitului mic, cari nu sunt mai puțin interesante, decât acelea ale cerului înstelat… A fost odată o școală cum nu va mai fi niciodată…
Notă: La întrebarea Cum folosești timpul în afara orelor de curs? au răspuns elevi din clasa a VIII-a și din clasa a XII-a (specializarea științele naturii). Îi mulțumesc doamnei profesoare Ionela Manuela Banciulea, de la Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu“ (recunoscut pentru performanțele în domeniul real), care m-a ajutat în aplicarea chestionarului la clasa a XII-a.