Clujul ca o poveste

Vladimir-Alexandru Bogosavlievici s-a născut la Cluj, a absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie din cadrul UBB și este profesor de istorie la Colegiul Național „George Barițiu“. Este autorul mai multor volume de istorie a orașului Cluj și entuziastul conducător al unor tururi ghidate de descoperire a istoriei orașului, pe care le face în Cluj cu elevii și nu numai. Daniel Moșoiu, a absolvit Facultatea de Filosofie a UBB, este autorul mai multor volume de literatură și redactor la Radio Cluj, unde realizează emisiuni culturale. Cartea pe care o comentăm a rezultat în urma unui serial radiofonic, a cărui gazdă a fost Dan Moșoiu (numele de radio) și invitatul său, profesorul și istoricul Vladimir-Alexandru Bogosavlievici și ilustrată cu fotografii realizate de Dan Bodea. Este vorba de o istorie a Clujului începând cu epoca romană și până la cel de-Al Doilea Război Mondial, realizată pe parcursul a treisprezece episoade. Astfel, mergând pe firul istoriei, Antichitatea, Evul Mediu, perioadele premodernă, modernă, contemporană, evidențiază unele din adevăratele comori ale orașului: multiculturalismul și multietnicitatea care, de secole, caracterizează Clujul. Vladimir-Alexandru Bogosavlievici mărturisește: „M-am gândit că această relevare a unei istorii locale, în cazul nostru a Clujului, vine în ajutorul iubitorilor de istorie, de cultură, de oraș, și poate contribui la o mai bună cunoaștere a urbei. Și aducând o mai bună cunoaștere a urbei cred că poate ajuta la crearea unei adevărate culturi civice. (…) Pe scurt, acesta a fost scopul: de a-i familiariza pe clujeni, și nu numai pe ei, cu istoria fabuloasă a orașului nostru.“ O istorie povestită a Clujului s-a coagulat din transcrierea celor treisprezece episoade radiofonice. Daniel Moșoiu a păstrat elementele de atmosferă specifice unei emisiuni radiofonice: elementele introductive, recapitulările (emisiunile se realizau la două săptămâni), comentariile cele mai interesante ale ascultătorilor care au intervenit, pe parcursul emisiunii, în direct, sunt și acestea păstrate, iar după transcriere, „redactarea a presupus intervenții minore în text“. Cum pui pe hârtie acest entuziasm, această dedicare, această viață, aceste acțiuni din dragoste de istorie, astfel încât rezultatul final să fie o carte? Autorii reușesc un dans elegant pe firul subțire dintre istorie și poveste și livrează cititorilor un produs final care confirmă acest adevăr greu de atins, mai ușor de afirmat decât de realizat, și anume că istoria este cea mai frumoasă poveste. Străzi, clădiri-simbol, personaje istorice sau de legendă, reconstituirea perimetrului Napocii romane sau a medievalului „oraș comoară“, sunt tot atâtea povești care alcătuiesc marea poveste. Rigoarea științifică este prezentă, Vladimir-Alexandru Bogosavlievici făcând mereu trimiteri la surse, la arhive, documente, hârtii, dar și la surse nescrise, clădirile istorice, de exemplu, dar și istoria orală. Totul este pus în context și prezentat cu rigoare, dar și cu pasiune. Această pasiune, însoțită de talentul de povestitor, fac din aceste pagini o lectură captivantă. Cei doi autori, Vladimir-Alexandru Bogosavlievici, în calitate de profesor, și Daniel Moșoiu, în calitate de om de radio, știu că informația nu ajunge pur și simplu la celălalt, la public, fie el elev, ascultător sau, în cazul de față, cititor. Dimpotrivă, ea trebuie livrată și cu gândul la acesta, începând prin a-l atrage înspre poveste pentru ca, mai apoi, precum într-un labirint, firul poveștii să-l călăuzească asemenea firului Ariadnei. Se fac simțite aici cunoștințe psiho-pedagogice care nu sunt doar teoretice, ci exersate la catedră. Pe nesimțite, istoria devine poveste, capătă oralitate, autenticitate, valențe literare (un act destul de riscant, dar situat în descendența ilustră a școlii franceze de istorie și, din fericire, un act reușit). Redăm, într-un citat mai amplu, o poveste despre dragoste, curaj și rezistență, care ne dovedește încă o dată că, vai!, istoria se repetă: „Povestea cu primarul Linzig care este chemat de turci și căruia i se spune: «Domnule, dacă nu deschideți porțile, vă facem praf ». Acest primar vine în fața porților clujenilor, după ce în prealabil a tratat cu turcii. Trimis fiind de otomani, sub presiunea armelor, le spune că el poate fi schingiuit și le va cere să deschidă porțile, dar ei să nu deschidă, să nu asculte porunca. Turcii, când îi văd vitejia, îl eliberează. Sigur, este o poveste. Dar până la urmă s-a confimat că acest primar a existat. Casa acestei familii Linzig (…) era cam pe unde este astăzi sediul central al Universității de Artă și Design, unde erau casele Teleky – Wolpard. Toată lumea spune: «Orașul de aur!» Dar ceea ce vrea să dovedească această legendă e că locuitorii, prin abnegația lor, prin râvna lor, prin talentul lor, reprezentau aurul acestui burg.“ O istorie povestită a Clujului are calitatea de a fi o carte pentru toți, necesară, așa cum sunt, dintotdeauna, istoria și povestea.