În întuneric

În extraordinara carte a lui George Steiner, Nostalgia după absolut (Humanitas, 2021), despre care a mai fost vorba în revista noastră, există un pasaj care mi-a atras cu precădere atenția. Pasajul poate fi găsit la pagina 66, în cea de a patra Conferință Massey (după numele unui fost guvernator general al Canadei, care a inițiat seria pentru Universitatea din Toronto), din cele cinci care compun cartea. Precizez că George Steiner le-a rostit la CBC Radio în noiembrie 1974. Iată pasajul: „Climatul nostru psihologic și social este cel mai contaminat de superstiție și irațional de la Evul Mediu încoace, ba poate chiar de la criza lumii elenistice“ (în traducerea, în general bună, cu unele hipercorectitudini, a lui Ciprian Jeler). Remarca e cu atât mai interesantă, cu cât e făcută cu mult înaintea epocii Trump în SUA și a populismelor din Europa anilor 2010. Care ar fi exemplele cele mai semnificative? Din punctul de vedere al autorului acestea sunt: voga informațiilor astrologice, curiozitatea pentru vânătoarea de OZN-uri și, implicit, pentru descinderea pe Terra a omuleților verzi, practicile ocultiste tot mai la modă, ca și interesul pentru extrasenzorial, în fine, redescoperirea minunățiilor Orientului spiritual. Principalele cauze ar fi declinul general al rațiunii, al perspectivei iluministe asupra societății, și incapacitatea bisericii creștine de a furniza altă explicație, pe înțelesul credincioșilor de rând, decât superstițiile și celelalte teorii neștiințifice.

E suficientă această succintă prezentare a tezei lui George Steiner ca să ne dăm seama cât de mult s-a schimbat mentalitatea oamenilor, și nu numai din Occident, în anii care despart primul sfert al secolului XXI de ultimul sfert al secolului XX. Nu atât că, în linii mari, ceea ce spune autorul nu se confirmă și în prezent, dar dimensiunea fenomenelor iraționale a crescut de câteva ori, ele devenind un fenomen global, la oarecare distanță în timp, e corect a preciza, de la căderea regimurilor comuniste, mai exact, după ce s-au risipit iluziile pe care le-am nutrit cu toții în zorii epocii postcomuniste. Mai mult decât atât: caracterului pernicios al doctrinelor cu pricina i s-a adăugat o virulență greu de conceput înainte, dar care astăzi face parte din rutina cotidiană. În fine, ceea ce era, în anii în care își rostea George Steiner conferințele, sau părea a fi dovada unor derapaje, totuși benigne, ale gândirii și comportării omenești, este, cu certitudine, în zilele noastre un fenomen la fel de înspăimântător ca pandemia de Covid-19. Nu mai vorbim de ideile excentrice, bizare, care se coceau în capul unor categorii de indivizi certați cu școala, ci de campanii sistematice de promovare a neîncrederii în știință, prin intermediul unor fake news menite a lua (la propriu!) mințile oamenilor, împingându-i pe calea (să fie fără întoarcere?) unor comportamente antisociale și deseori sinucigașe. Nu trebuie ignorat rolul unor instituții în acest proces de degradare intelectuală și morală. În unele state americane, a devenit obligatorie predarea teoriei creaționiste în școală. Organizațiile care proclamă discriminarea rasială există aproape în toate țările, chiar și în aceea care, mă refer la Germania, a tras majoritatea ponoaselor de pe urma nazismului. Un partid de extremă dreaptă părea inimaginabil în aceeași Germanie, pe vremea când își ținea George Steiner conferințele, iată-l acum intrat, cu arme și bagaje, în Parlament. În Austria, da, victima Anschluss-ului, la fel, în România, după dispariția partidului lui Vadim, avem astăzi o clonă a lui, AUR. George Steiner nu găsește de cuviință să pomenească de fascism, antisemitism, xenofobie, printre bolile sfârșitului de secol XX. O versiune nouă a cărții lui la începutul secolului XXI ar fi ținut, foarte probabil, cont de aceste realități, nu totuși de azi, de ieri, atunci când se referă la „climatul psihologic și social“ contaminat de superstiție și irațional.

Nu putem trece cu vederea în ce hal (fără de hal!) s-a degradat climatul în cei doi ani de pandemie. La noi, ca și în Occident. Ce sunt teoriile conspiraționiste decât expresia aceluiași comportament irațional? Ce altceva decât o colosală superstiție îi motivează pe antivacciniști? Și să nu trecem ușor peste faptul că promotorii acestui ocultism primar (nemaiîntâlnit din Evul Mediu) nu sunt doar amărâții de la țară sau din suburbii, ci intelectuali, oameni cu studii superioare, cum se spune, între care medici. Din această categorie din urmă se recrutează cei mai virulenți propagandiști contra vaccinării și a Certificatului Verde. Putem să ne facem că nu-i luăm în seamă pe tinerii care nu vor să se vaccineze. Nu că tinerețea ar fi o scuză. Dar măcar ei n-au pretenția că dețin adevărul în privința riscurilor vaccinului. E adevărat că ies în piața publică și protestează. Dar nu de la ei vine marele pericol, ci de la atâția politicieni inconștienți, scoși la vedere de televiziuni interesate exclusiv de rating. Exasperat, Raed Arafat a cerut să li se interzică accesul la antenă. Sunt absolut de acord cu el. Dacă aș fi întrebat, aș spune că merită să fie tratați ca infractori extrem de primejdioși pentru societate în ansamblul ei.