„Dante Italia“
Acesta este titlul unui nou podcast al lui Aldo Cazzullo dedicat Divinei Commedia, realizat de „Corriere della Sera“, în colaborare cu „Audible“. Lectura aparține actriței romane Viola Graziosi (în imagine), absolventă în 2003 a Conservatorului Național Superior de Artă Dramatică din Paris. Ea a dat glas la zeci de audiobook-uri cu pagini din romane de Isabel Allende, Sibylla Aleramo, Antonio Tabucchi etc. „Frecventând școala franceză – povestește actrița – m-am apropiat de Dante prin intermediul traducerilor, care mi-au fost apoi folositoare, ca niște căi de acces către scrisul Poetului.“
Patrimoniu universal amenințat
Dintr-un reportaj publicat in săptămânalul ,,l’Obs“ aflăm că celebrul site arheologic Lalibela, clasat de UNESCO patrimoniu mondial,este amenințat cu distrugerea de către mișcările rebelilor din Etiopia. Lalibela, celebru pentru bisericile sale monolitice medievale, săpate în stâncă, este în pericol să dispară din cauza razboiului civil. Site-ul a fost cucerit de către rebelii din regiunea Tigré. Ned Price, purtător de cuvânt al diplomației americane, a declarat în cadrul unei conferințe de presă: „Chemăm TPLF (Frontul de eliberare a poporului din Tigré) să protejeze această moștenire culturală. De asemenea, chemăm toate părțile în conflict pentru a pune capăt violenței.“ Amintim că UNESCO acordă o „valoare universală excepțională“ acestui spațiu care cuprinde 11 biserici medievale, atribuite regelui Lalibela, care a început construcția lor în secolul al XII-lea. Aceste construcții aveau ambiția de a crea un „Nou Ierusalim“, în vreme ce cuceritorii musulmani puneau obstacole pelerinilor creștini din „Țara Sfântă“.
Decăderea unui cartier newyorkez
Într-un recent articol din „Le Monde“ se evocă cei „cincizeci de ani de avangardă și excese“ de pe bulevardul Bowery, care leagă cartierele newyorkeze Little Italy și Chinatown, amintin-duse că poetul John Giorno (1936-2019) făcuse în Manhattan locul „tuturor experimentelor artistice, narcotice și sexuale. Un haos fertil asupra căruia avea să domnească scriitorul William Burrows“ (1914-1997). Această arteră din sud-estul Manhattanului, cândva o oază de liniște pentru artiștii plastici, azi a devenit o zonă de nelocuit, vara te sufoci, iar iarna îngheți. Această situație a fost semnalată cu câteva zile în urmă și într-un text apărut în „New York Times“, odinioară fiind comparat cu Montparnassul acelor „Années folles“.
Enescu la Radio ,,France Musique“
Luni, 16 august, programul de radio ,,France Musique“ a transmis pe parcursul întregii zile un program muzical, alcătuit din lucrări de Mauricio Kager, Franz Schubert, Franz Van Biber, François Couprin, Hans Krasa, Jan Dismas, Béla Bartók, Gyorgy Ligeti, Luciano Berio, J.S. Bach, Toru Kakemitsu, Tigran Mansurian, De Falla etc. Din creația lui George Enescu a fost transmisă Sonata op. 24, nr. 1, interpretată de Dana Ciocârlie, album românesc, înregistrat în 1999.
Ochiul dictaturii
Din cotidianul „La Repubblica“ aflăm că în cadrul celei de-a 78-a ediții a Festivalului Internațio – nal de Film de la Veneția (1-11 septembrie) cinci cineaști italieni vor fi în concurs, de la Paolo Sorrentino la frații Fabio și Duriano D’Inocenzo. Se semnalează, de asemenea, prezența a numeroase staruri internaționale, precum Penelope Cruz, Antonio Banderas, Kate Hudson, Isabelle Huppert, Dominique Sanda, Vincent Lindon, Charlotte Gainsbourg, Matt Damon, Ben Affleck, Gérard Depardieu, Tim Roth etc. Concursul se va deschide cu Madres Paralelas de Pedro Almodovar. Vor fi premiați, pentru întreaga carieră, regizorul și actorul Roberto Benigni și actrița Jamie Lee Curtis. Totodată, va avea loc premiera filmului documentar La machina delle immagini di Alfredo al lui Roland Sejko (producție Cinecitta-Luce). Filmul relatează povestea lui Alfredo Cecchetti (în imagine),cel ce,în 1976, a fost operator al celebrului film 1900 (Novocento) al lui Bernardo Bertolucci, dar care ani îndelungați a filmat ascensiunea dictaturii fasciste în Italia și apoi instaurarea regimului comunist în Albania, devenind operatorul cinematografic al dictatorului Enver Hodja. Imaginile istorice provin de la Institutul Luce, iar actorul Piero De Silva interpretează rolul lui Alfredo Cecchetti.
Minamata
Noul film al lui Johnny Depp, cel ce a fost interpretul lui Jack Sparrow din franciza Pirații din Caraibe,se numește Minamata, fiind o biografie a renumitului fotojurnalist american Eugene Smith (1918-1978), care a ajutat la mai buna cunoaștere a efectelor tragice ale otrăvirii cu mercur a comunităților de pe litoralul japonez în anii 1970 (din cauza deversărilor de metale grele din fabrica Chisso asupra așezării Minamata). Subiectul acesta a fost abordat și în volumul Minamata publicat în 1975. Actorul american se socotește „boicotat“, de către Hollywood, într-un interviu acordat publicației britanice ,,Sunday Times“, subliniind că noul său film Minamata nu va fi prezentat pe ecranele din SUA, acesta fiind realizat în afara studiourilor hollywoodiene. Amintim că Johnny Depp a fost onorat anul acesta la Festivalul Filmului de la Karlovy Vary și cu Premiul Donostia la Festivalul Filmului de la San Sebastian.
Premiul Strega
Cu 187 de voturi pentru, Emmanuele Trevi (n. 1964), autorul lui Due Vite, volum editat de Neri Pozza, a cucerit recunoașterea meritelor sale literare la decernarea premiului Strega. Scriitor și critic literar, fiu al unui psihanalist jungian, el este autorul a numeroase eseuri critice despre personalități literare. Acesta a mai cucerit Premiul Sandro Onofri, precum și Premiul Uniunii Europene pentru Literatură în 2012. A doua pe podium, cu 155 de voturi pentru, a fost Donatela-di-Pietrantonio cu Borgo sud. Aceasta din urmă este cunoscută la noi prin volumul Cea care se întoarce.
521 titluri
„Le Monde“ semnalează că perioada care urmează constă în publicarea a sute de romane până la sfârșitul lunii octombrie, în vreme ce publicul cititor potențial iese tocmai dintr-o perioadă mai propice pentru lectură decât în restul anului.Toamna literară constituie o miză economică majoră, cu prelungire în premiile literare ale sezonului, chiar cu cadouri pentru sfârșitul de an. Titlurile toamnei generează, de fapt , între 15% și 20% din ficțiune în format mare. Pentru scriitori, începători sau consacrați, este vremea marilor speranțe, însoțite de o atenție mediatică susținută față de actualitatea editorială, care-și prezintă, cu săptămânile, selecțiile pentru premii. Conform unor cifre ale publicației specializate „Livres Hebdo“, toamna 2021 va aduce 521 de lucrări dintre care 379 scrise în franceză (75 de romane) și142 de traduceri. Există scriitori care își publică cea de-a 30-a carte, precum Amélie Nothomb (Premier sang) sau cea de-a 2-a, precum David Diop (La Porte du voyage sans retour), recompensat pentru precedentul Frère d’âme de către Goncourt-ul liceenilor și de International Booker Prize.
Amos Oz violent?
„Trebuie separat scriitorul israelian Amos Oz de om?“ se întreabă Clotilde Mraffko, într-o cronică din „Le Monde“, cu privire la cunoscutul autor, decedat în urmă cu trei ani. Fiica mezină a scriitorului, Galia Oz (n. 1964), a publicat recent volumul Ceva deghizat în dragoste (Kinneret Zmora Bitan Dvir, netradus încă din ebraică). În cele 110 pagini, autoarea, cunoscută în Israel pentru cărțile sale pentru copii, afirmă că artistul poate fi separat de om, retrasând infernul în care ar fi trăit ea în kibuț-ul în care a crescut, sub amenințarea unui tată violent. Cartea a fost trăită ca o explozie. Toată lumea, chiar și cei care nu fac parte din lumea literară, a fost sub șoc, își amintește Elad Bar Noy, critic literar la cotidianul ,,Yediot Aharonot“. Căci îl descrie cu brutalitate pe ,,Dostoievski al evreilor“, cum îl numise fostul președinte Reuven Rivlin. Se pare că această carte oferă israelienilor imaginea unei familii destrămate. În această autobiografie, Galia Oz „disecă mecanismele violenței“, dar și complicitatea anturajului tatălui, pe cei care au menținut legea tăcerii, amenințându-i pe cei care ar fi îndrăznit să vorbească.