Fareed Zakaria, 10 lecţii pentru o lume postpandemică

Cartea jurnalistului american Fareed Zakaria e una dintre primele încercări de a creiona lumea care ne aşteaptă după ce va trece vîrful crizei provocate de pandemia de COVID-19. Analiza porneşte de la premisa că asistăm la unul dintre acele rare momente în care istoria îşi accelerează ritmul şi că această criză ce a afectat toate aspectele vieţii umane va reconfigura într-o măsură semnificativă lumea. Cele 10 „lecţii“ care compun cartea acoperă toate domeniile, în primul rînd politica, dar şi tehnologia, economia ori viaţa noastră socială. Autorul argumentează că vom fi nevoiţi să ne reconsiderăm opiniile despre ceea ce înseamnă o guvernare eficientă, că, foarte probabil, domenii precum sănătatea şi educaţia vor ieşi de sub dominaţia absolută a pieţei, că globalizarea va căpăta un nou statut, mult mai ambiguu, şi că vor avea loc o creştere a autorităţii experţilor, dar şi o accentuare a inegalităţilor. 10 lecţii pentru o lume postpandemică vorbeşte despre trecut, prezent şi viitor şi va rămîne cu siguranţă una dintre analizele de căpătîi ale vieţii la începutul secolului XXI.

Soldaţii care au murit în Al Doilea Război Mondial ne-au dat tuturor o şansă de a construi o lume mai bună şi mai paşnică. Tot astfel, în vremurile noastre, această pandemie urîtă poate fi o ocazie pentru schimbare şi reformă. Ea a deschis calea către o lume nouă. De noi depinde dacă profităm de această ocazie sau o irosim.“ (Fareed Zakaria)

În martie 2016, când Donald Trump era pe punctul de a obține nomi ­ nalizarea din partea republicanilor, a fost întrebat cu ce consilier pe probleme de politică externă se sfătuiește. „Eu vorbesc cu mine însumi, în primul rând, pentru că am o minte foarte bună“, a spus el. „Consilierul meu principal sunt eu însumi și am un instinct bun în aceste chestiuni.“ Mai târziu a explicat de ce nu se bazează pe consilieri. „Experții sunt îngrozitori“, a spus el. „Uitați-vă în ce situație îngrozitoare ne aflăm, cu toți experții ăștia pe care-i avem.“ Câteva luni mai târziu, politicianul britanic Michael Gove a fost chestionat pe tema susținerii Brexitului și i s-a cerut să dea câteva nume de economiști care sprijină opinia sa că ieșirea din Uniunea Europeană ar fi benefică pentru mediul de afaceri. Răspunsul lui: „Oamenii din țara asta au avut destui experți.“

Acum, când lumea trece printr-o pandemie globală, ar trebui să fie dureros de limpede că oamenii trebuie să-i asculte pe experți. Dar lucrurile nu stau chiar așa. Desigur, în multe țări, în special în Asia de Est, a existat un respect puternic, instinctiv față de autorități și mai ales față de cele din domeniul științei. Modul aproape perfect în care a reacționat Tai wanul a fost supervizat de vicepreședintele său, un epidemiolog educat la Johns Hopkins care anterior a ajutat Taiwanul să treacă prin epidemia de SARS, ca ministru al Sănătății. În Germania, cu Angela Merkel la cârmă, care a lucrat în domeniul științei, abordarea a fost deosebit de serioasă și bazată pe fapte. Prim-ministrul grec, când a fost întrebat cum explică succesul pe care l-a avut țara sa în abordarea epidemiei, a răspuns: „Urmăm sfaturile experților.“

Dar au existat, de asemenea, locuri în care, după o perioadă inițială în care au respectat recomandările medicilor, oamenii le-au pus sub semnul intrebării și, în unele cazuri, au refuzat să le mai urmeze. În Brazilia, această atitudine a fost încurajată de președintele țării, Jair Bolsonaro, care a declarat că COVID19 nu este decât o „gripă nenorocită“ și a criticat sfaturile experților medicali cu privire la modul cum să încetinească răspândirea virusului. El a demis un ministru al Sănătății și l-a obligat pe înlocuitorul acestuia să-și dea demisia. În ciuda normelor impuse de guvern, a refuzat să poarte mască, ceea ce l-a determinat pe un judecător brazilian să-i ceară să poarte una. Bolsonaro a sfârșit prin a fi victima propriei atitudini neglijente: în iulie 2020 a anunțat că fusese confirmat pozitiv cu coronavirus. La începutul pandemiei, Boris Johnson nu a păstrat, în mod ostentativ, distanța socială și până la urmă a ajuns la Urgențe cu COVID19. În Mexic, președintele Andres Manuel Lopez Obrador i-a încurajat pe oameni să iasă, să participe la mitinguri, să-și dea mâna și să se îmbrățișeze – toate aceste îndemnuri contrazicând în mod direct recomandările autorităților din domeniul sănătății. Andres Manuel Lopez Obrador le-a spus mexicanilor săși vadă în continuare de viața lor, să fie fericiți și optimiști, ca și cum gândirea pozitivă ar putea să vindece boala. Unii guvernatori americani au cerut cu insistență deschiderea completă a statelor lor, în ciuda avertismentului experților că, fără o testare masivă și obligativitatea purtării măștilor, infecția se va răspândi rapid, ceea ce s-a și întâmplat.

În ce îl privește pe Trump, acesta și-a declarat, pe rețelele de socializare, sprijinul pentru mișcările de dreapta care își propuneau să „ELIBEREZE“ statele de sub aparenta tiranie a guvernatorilor democrați, ce puneau în aplicare măsurile de izolare pe care chiar administrația Trump le recomandase. De fapt, Donald Trump a subminat în mod constant recomandările propriilor experți. Luni la rând el a refuzat să poarte mască în public, lăsând să se înțeleagă în felul acesta că acoperirea feței este pentru liberalii slabi. A recomandat propriile tratamente medicale și diete dubioase, dintre care cele mai multe au fost contrazise în mod direct de autoritățile medicale din guvernul Statelor Unite. A mers pană într-acolo încât a pus problema injectării unor produse de curățat, făcându-i pe producătorii de Lysol să-i avertizeze pe clienți să nu bea înălbitor. Trump a recomandat hidroxiclorochina, un medicament antimalaric pe care l-a numit „revoluționar“, și în mai 2020 a anunțat că îl ia de mai bine de o săptămână, în ciuda avertizărilor FDA că ar putea provoca o aritmie fatală. „Am o impresie bună despre el“, a spus el. „Asta e tot. Doar o senzație. Știți, sunt un tip deștept. Am o impresie bună despre el.“ Viața imita arta, oglindind ceea ce comedianul Stephen Colbert numea truthiness în primul episod al emisiunii sale de satiră politică, The Colbert Report. „Cine este Britannica să-mi spună mie că construcția Canalului Panama sa încheiat în 1914?“, întreba personajul său. „Dacă eu vreau să spun că sa întâmplat în 1941 este dreptul meu. Eu nu am încredere în cărți – toate sunt despre fapte, nu despre inimă… Trebuie să recunoașteți, oameni buni, suntem o națiune divizată… divizată între cei care gândesc cu capul lor și cei care cunosc cu inima lor… Pentru că de acolo vine adevărul, doamnelor și domnilor – curajul.“

Traducere de Adina Avramescu, Editura Polirom, 2021

Fareed Zakaria, jurnalist american de origine indiană, absolvent de Yale și cu un doctorat în Științe politice obținut la Harvard, este gazda celebrei emisiuni de pe CNN „Fareed Zakaria GPS“, editorialist la The Washington Post și colaborator la The Atlantic. A fost editor la Newsweek International și la Foreign Affairs, editorialist la Time, analist la ABC News și gazda emisiunii „Foreign Exchange with Fareed Zakaria“ la PBS. Dintre cărțile sale, care au devenit bestselleruri internaționale, amintim The Future of Freedom: Illiberal Democracy at Home and Abroad (2003; Viitorul libertății. Democrația iliberală în Statele Unite ale Americii și în lume, Polirom, 2009, 2021), The Post-American World (2008; Lumea postamericană, Polirom, 2009) și In Defense of a Liberal Education (2015).