(fragmente de jurnal, martie-iunie 2020)
7 martie Dacă în urmă cu trei luni am văzut pe site-urile câtorva ziare imagini cu acqua alta la Veneția și cu Biserica San Marco inundată cum nu s-a mai întâmplat decât de șase ori în existența ei milenară, zilele trecute mi-a fost dat să privesc un Canal Grande pustiu, efect al epidemiei de coronavirus, care în Italia a făcut peste 150 de victime – cel mai mare număr din Europa. Toate formele de învățământ din Italia, de la grădinițe până la universități, au fost suspendate. S-a amânat și lansarea primului lot de Fiat 500 electric – 500 la număr – având o caroserie identică aceleia din 1957.
11 martie În Italia, nu mărul celor morți de coronavirus a depășit 600; avem și noi 29 de infectați: un ofițer de poliție reîntors din străi – nătate și-a conta minat întreaga fa milie (șase per – soa ne). Începând de azi s-au închis pentru două săptămâni toa te școlile din țară.
12 martie Aproape toate știrile presei scrise și vorbite gravitează în jurul epidemiei de coronavirus, care, dat fiind caracterul său planetar, poartă denumirea de „pandemie”, ceea ce în limba ro mână suge rează asemănări cu vocabule toxice – inclusiv fonic și fonetic –, precum paran – ghelie. Pe de altă parte, nu trebuie să fii lingvist pentru a înțelege că a reco – manda, profilactic, depărtarea de un metru sau doi dintre oameni, nu mind o „distanțare socială”, este o inepție. Corect ar fi să se spună „distanțare fizică”… Trecând la aspecte mai serioase, trebuie reținut că multe țări și-au închis granițele. Astfel, Statele Unite nu mai primesc avioane din Europa, exceptându-le pe cele din Anglia.
15 martie De poimâine intră în vigoare Starea de urgență, întrucât numărul celor infectați cu coronavirus la noi în țară a trecut de 100. În Italia au murit până acum din cauza acestei molime 1500 de oameni, iar numărul celor infectați este de zece ori mai mare. Am citit în România literară de alaltăieri că a murit, la vârsta de 84 de ani, C.D. Zeletin (pseudonim al numelui de stare civilă Constantin Dumitrache), medic în specialitatea medicină nucleară – profesor la facultate – și traducător reputat al sonetelor lui Petrarca și al celor ale lui Michelangelo. Era nepot al lui George Emil Palade, singurul român laureat cu Premiul Nobel.
16 martie Nu cunosc echivalență mai frumoasă în limba română a celebrelor versete din Corinteni 13 decât aceea aparținând lui Petru Creția: „Dragostea este îndelung răbdătoare și plină de blândețe, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se umple de trufie, nu se poartă necuviincios, nu caută ale sale, nu-și iese din fire și nu păstrează gândul rău, nu se bucură de greșeală, ci se bucură de adevăr, îndreptățește totul și e plină de încredere, de nădejde, gata să îndure orice. Dragostea nu piere niciodată” (I Cor. 13, 4-8). Și tot Petru Creția face această observație definitorie privind credința: „Sf. Pavel spune despre Sara: credința este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredințare în lucrurile care nu se văd.”
17 martie De astăzi a intrat în vigoare, pe timp de o lună, Starea de urgență. Am văzut pe site-ul ziarului „La Stampa” imagini superbe cu canalele Veneției cu apa redevenită curată și chiar transparentă de când nu mai circulă pe suprafața lor – să tot fie două săptămâni – vapoare și bărci cu motor. Însă numărul italienilor răpuși de molimă depășise aseară cifra de 2100. Am ascultat la Radio România Muzical o duzină de valsuri de Victor Ivanovici (a compus în total peste 350) care mi-au plăcut foarte mult; mai mult decât valsurile lui Johann Strauss, care aprecia la superlativ Valurile Dunării.
20 martie Astăzi au murit în Italia de coronavirus 628 de persoane, numărul total al victimelor depășind 4000, ceea ce înseamnă cu câteva sute mai mult decât în China, unde molima a fost zăgăzuită. Așa cum în China a existat un medic care a prevenit asupra pericolului noului virus încă din decembrie trecut, fiind tratat de alarmist de autorități și având un sfârșit tragic, a existat și în Italia unul, pe nume Roberto Burioni, virusolog și profesor universitar. Când previziunile profesorului Burioni au început să se confirme, din proscris acesta a devenit o instanță în materie de coronavirus. Întrebat de o ziaristă cum se protejează el însuși de molimă, a dat un răspuns lapidar care se cuvine transcris: „Nu mă urc în mijloacele de transport în comun, iar dacă vine spre mine un trecător, traversez pe celălalt trotuar”.
24 martie Începând de mâine, oamenii trecuți de 65 de ani nu vor mai putea ieși din casă. Mâine este Buna Vestire și am o strângere de inimă la gândul că nu voi putea merge la biserică. Sub acest aspect, unele paradoxuri mă duc cu gândul la afirmația Părintelui Rafail Noica, potrivit căreia „Dumnezeu are mult umor”, întrucât am mers la biserică în timpul fostului regim – și nu am fost singurul –, însă nu voi putea să mă duc mâine și nici de Paști. Bisericile din România n-au fost închise nici pe vremea Terorii, expresie prin care se înțelege perioada ultimilor ani din viața lui Stalin (1948-1953), dar sunt închise acum, fără ca asta – vorba Ecclesiastului – să constituie o noutate, întrucât s-au închis și în 1812, la câteva zile după începutul domniei lui Ioan Gheorghe Vodă Caragea, ca și în vremea epidemiei de holeră din 1829…
28 martie Astăzi au fost închise toate parcurile din țară și mă gândesc cât timp o să treacă până când voi putea să mă plimb din nou prin Grădina Botanică din Cluj – o capodoperă a genului, fără pereche poate nu doar în țara noastră. Aseară, numărul deceselor din Italia a trecut de 900, totalul lor fiind de 9000. A trecut de 6000 și în Spania numărul morților de pe urma molimii.
31 martie Am citit în „Le Point” o evocare a lui Henri Tincq, fost cronicar religios la „Le Monde”, răpus zilele trecute de coronavirus. Am aflat din acel necrolog că atât Papa Ioan Paul al II-lea, cât și Benedict al XVI-lea ar fi acoperit ierarhi și preoți catolici implicați în scandaluri sexuale și de pedofilie. Air France a suspendat 90 la sută din zborurile de cursă lungă, tot atâtea din cele de cursă medie și 98 la sută din zborurile pe distanțe mici. Cât privește Statele Unite, acolo au fost închise toate cazinourile și tripourile din Las Vegas, iar campionatele naționale de fotbal au încetat pretutindeni în lume, singura excepție constituind-o Belarus.
1 aprilie Am ascultat și privit la televizor Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, care a cuprins – astăzi fiind prăznuită – și Viața Sfintei Maria Egipteanca, scrisă de Patriarhul Sofronie al Ierusalimului, citită frumos și expresiv.
2 aprilie „Cei umpluți de răutate și amețiți de neștiință nu cunosc pe Dumnezeu. Căci Dumnezeu nu poate fi văzut, ci numai înțeles cu mintea, fiind cât se poate de învederat în cele văzute, așa ca sufletul în trup. Pentru că precum trupul nu poate ființa fără suflet, așa toate cele ce se văd nu pot ființa fără Dumnezeu” (Sf. Antonie cel Mare, Filocalia, vol. I, p. 13).
4 aprilie Italia a depășit astăzi numărul de 15000 de morți de coronavirus, Spania 10000, iar Franța 8000. În același timp, nu puțini sunt aceia care în marile ziare franceze și italiene cântă prohodul globalizării. Iar un intelectual de marcă, profesorul Piercarlo Grimaldi, spune textual că „Il virus segna un ritorno al misticismo”. În textul său, pe parcursul a numai câteva rânduri, cuvântul întoarcere apare de trei ori.
12 aprilie (Duminica Floriilor)
Ziariștii francezi, îndeosebi cei de la „Le Point”, continuă să scrie atrăgător chiar și în aceste vremuri de neliniște și îngrijorare. Așa am aflat că păsările au început să cânte din nou la Paris, de când poluarea și zgomotul au scăzut foarte mult, și tot acolo se plimbă rațe pe străzi, în timp ce în Sardinia, de când traficul maritim aproape că a dispărut, delfinii ajung până în unele porturi. Mi-a plăcut, de asemenea, să citesc în „Le Figaro” că la o biserică din Paris, Saint-Nicolas-du-Chardonnet, s-a ținut noaptea trecută o slujbă de Înviere cu câteva zeci de credincioși deconspirați de sunetele orgii. Poliția nu l-a amendat decât pe paroh.
19 aprilie (Sfintele Paşti)
Aseară am privit la televizor Liturghia pascală de la Patriarhie slujită de Patriarhul Daniel și de doi episcopi-vicari, iar la sfârșit ne-am așezat la masă.
20 aprilie
În seara aceasta am aflat că Înaltpreasfințitul Pimen al Sucevei și Rădăuților are coronavirus. Era foarte activ, în pofida celor 90 de ani împliniți anul trecut. Slujea în fiecare duminică – îl vedeam în jurnalele Trinitas – și de sărbători. Nu mai departe de ieri l-am văzut la Trinitas având protia slujbei de Înviere în biserica Mânăstirii Sfântul Ioan cel Nou din Suceava.
27 aprilie
De poimâine, oamenii trecuți de 65 de ani vor putea ieși din casă timp de șapte ori pe zi, în loc de două ca până acum.
1 mai
În Franța, vânzările de automo bile au scăzut cu 90 la sută și în aceeași proporție și zborurile aeriene. Într-un articol din „Le Figaro” se spune că în următorii 20 de ani ar fi urmat să se producă – dacă nu apărea această molimă planetară – în întreaga lume un număr de 40000 de avioane. Com pa niile aeriene ajunseseră să aștepte între cinci și șapte ani livrarea apara telor comandate. Acum totul s-a pră bușit. Deverul acesta aerian, mai spune auto rul articolului, se datorează în cea mai mare măsură călătoriilor între prinse de membrii claselor mijlocii din China și India dornici să cunoască lumea. De altfel, turismul echivala până recent cu 10 la sută din cifra de afa ceri a lumii.
Virusologul american Giulio Tarro afirmă că în materie de coro navirus nu recomandă vaccinul.
Am ascultat astăzi la radio Hora staccato a lui Grigoraș Dinicu inter pretată de Filarmonica din Dublin și mi s-a părut superbă.
3 mai
S-a anunțat la prânz, într-un jurnal tv, că ÎPS Pimen a fost intubat. Nădăjduiam că o să se vindece, în pofida vârstei sale înaintate. Mi-am amintit că datorită ÎPS Sale Regele Mihai a putut să vină în aprilie 1992 în țară și să prăznuiască Paștele la Putna.
12 mai
Aflu din „Le Point” că anul acesta nu va mai avea loc – ca de obicei, în luna mai – Festivalul Filmului de la Cannes, iar din „Libération” rețin: „CV 19 este fiul megalopolisurilor, al socie tății spectacolului și al mobilității genera lizate”. Ultima expresie îmi amintește o maladie – a suferit de ea și Rimbaud – numită delir ambulatoriu.
În revista „22”, un foarte intere sant articol, Pandemia, societatea și economia, semnat de Alexandru Lăzescu, fost director general al TVR, din care transcriu. „Pledoariile pro-globalizare (…) vor deveni tot mai puțin populare. La fel, vom vedea o rejectare tot mai fermă a demersului federalist din UE din partea unor formațiuni eurosceptice și, în general, vom vedea o creștere a importanței granițelor într-o lume care nu cu multă vreme în urmă aspira să le elimine în bună măsură.”
O definiție proprie și lapidară dă actualei situații Niall Ferguson: criză de sănătate publică cu simptome financiare. Și tot el spune că: „Lumea globală a început să se fractureze, așa că lanțurile de afaceri internaționale nu mai sunt deloc sigure”. Criza a lovit din plin în acele „mobilități enorme” reprezentate de migrație, turism, călătorii de afaceri.
18 mai
Felul în care s-a răspândit această molimă, luând omenirea prin surprindere, m-a dus cu gândul la capitolul 24 din Evanghelia după Matei, unde, întrebat despre sfârșitul lumii terestre, Hristos include în răspunsul Său următorul detaliu: „Și precum a fost în zilele lui Noe, așa va fi și venirea Fiului Omului.// Că precum în zilele acelea dinainte de potop, oamenii mâncau și beau, se însurau și se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie.// Și n-au știut până ce a venit potopul și i-a luat pe toți, la fel va fi și venirea Fiului Omului”. (Mt. 24, 37-39).
20 mai
Spre sfârșitul nopții trecute a murit ÎPS Pimen, la o lună după ce a fost atins de coronavirus și adus cu helicopterul la Spitalul „Matei Balș” din București. Era decanul de vârstă al Sfântului Sinod. Dumnezeu să-l odihnească împreună cu drepții!
26 mai
Cuvintele cheie ale Seminarului de Medicină și Teologie din anul acesta au fost curajul și ironia perfectă.
2 iunie
În Statele Unite, unde numărul celor răpuși de coronavirus a depășit 100000, sunt răzmerițe în marile orașe, îndeosebi în New York, corelate cu distrugeri, furturi și devastări de magazine.
4 iunie
Ce seară superbă! La capătul unei zile însorite, însă cu temperatură de 22-23 de grade… Am revăzut ieri filmul Dincolo de nisipuri, regizat în 1974 de Radu Gabrea, după romanul lui Fănuș Neagu Îngerul a strigat, carte apărută în 1968, în anul de vârf al liberalizării. Prilej să revăd câțiva actori străluciți: George Constantin, Emil Botta, Dan Nuțu, Gheorghe Dinică și pe nu mai puțin strălucita Gina Patrichi. Filmul Dincolo de nisipuri, ca și Reconstituirea, a fost scos de pe ecrane după ce a rulat doar o săptămână sau două.
6 iunie
Cele două cărți pe care le au de ales țările lumii actuale – îndeosebi Statele Unite și cele din Uniunea Europeană – sunt sănătatea publică, respectiv, bunăstarea economică, greu de împăcat și de echilibrat… Nu mai știu unde a apărut zicala „Să te ferească Dumnezeu să trăiești în timpuri interesante!”, însă mi se pare foarte actuală.