„Luceafărul” în limba polonă – un novum fericit

Ludmiła Marjańska (1923-2005)1 a fost temerara poetă poloneză care a transpus în limba lui Mickiewicz unul dintre poemele reprezentative, cel mai complex și foarte dificil pentru a fi redat artistic într-o limbă slavă. Dintre cei aproape 20 de traducători polonezi care au transpus din lirica eminesciană în limba polonă, începând din anii 30 ai secolului trecut, printre care autorul primului florilegiu: Emil Zegadlowicz, autorul transpunerii poemului Împărat și proletar /1932/, Wlodzimierz Lewik sau Adam Weimsberg, cei care au tradus impecabil Glossa, n-au avut curajul tălmăcirii în limba polonă a poemului Luceafărul.2 N-a făcut-o nici marea traducătoare de la Poznan, Kazimiera Iłłakowiczowna, autoarea transpunerilor unor texte eminesciene de mare frumusețe: Somnoroase păsărele, Pe lângă plopii fără soț și chiar Doina.

Autoarea Stelei fierbinți și Rășinei, Ludmiła Marjańska, la îndemnurile semnatarului acestor rânduri, urmare însă mai ales rugăminților făcute de Danuta Bieńkowska, distinsa „ambasadoare“ a literelor românești în Polonia în secolul trecut, a prieteniei care o lega de Marjańska a determinat-o pe aceasta să treacă la traducerea textului în jurul anului 1980. Traducătoarea exegezei călinesciene în polonă: Eminescu poetul și viața sa, a fost persoana care i-a pus la dispoziție traducătoarei textul filologic al poemului și explicațiile pertinente prozodice.

Manționez că înaintea traducerii Luceafărului, Ludmiła Marjańska și-a „făcut mâna” transpunând Dorința cât și poeme din Veronica Micle, Ion Minulescu, George Topârceanu, Miron Radu Paraschivescu (Cântec de lampă), și Ilarie Voronca etc., toate prezentate în programele culturale ale radiodifuziunii poloneze din anii ’80 ai secolului trecut, în interpretarea unor actori de seamă ai scenelor varșoviene.

Remarc de la bun început că toate cele 98 de catrene ale Luceafărului, transpuse în polonă cu titlul Hyperion, asigură – datorită acribiei cu care a fost efectuată traducerea –, și a strădaniei de a fi respectat mesajul originalului, o operă trainică pentru literatura romantică universală. Citindu-i traducerea se poate remarca cu ușurință că poeta poloneză a redat cu mare talent interfața dintre cele două planuri, terestru și cosmic, care se află în original, respectând aidoma structura compozițională.

Ca și în celelalte limbi în care Luceafărul a fost tradus: germană, italiană, franceză, engleză, Ludmila Marjańska redă în linii mari ritmul și rima originalului, iar nu în ultimul rând a asigurat muzicalitatea poemului, atât cât o limbă consonantică slavă i-a permis. Iată câteva exemple de respectare strictă a rimei încrucișate: 1-3; 2-4.

A fost odată ca-n povești,

A fost ca niciodată,

Din rude mari împărătești,

O prea frumoasă fată.

Jak baśń opowieść się zaczyna,

Słyszana gdzieś za młodu:

Prześliczna była raz dziewczyna

I z królewskiego rodu.

Pentru a ajunge la forma de mai sus, Ludmiła Marjańska pleacă, în limba polonă, de la următoarea formăs prozodică:

Povestea începe ca-n basmul /Cu a fost odată ca niciodată/Din rude mari împărătești/ Fost-a o prea frumoasă fată.

Așadar, structura care nu se îndepărtează prea mult de originalul eminescian este continuată consecvent și în catrenele următoare.

Și era una la părinti

Și mândră-n toate cele,

Cum e Fecioara între sfinți

Și luna între stele.

Jedyna córka przy rodzicach,

Którzy się nią weselą,

Jako wśród świętych jest Dziewica,

Jak księżyc wśród gwiazd wielu.

Și așa mai departe mesajul poetic eminescian se încheagă într-o poezie ce amintește de clasicii romantici polonezi. Iată finalul poemului:

Trăind în cercul vostru strâmt

Norocul vă petrece,

Ci eu în lumea mea mă simt

Nemuritor și rece.

Będziecie wewnątrz ciasnych

Cieszyć się szczęściem zmiennym,

Gdy ja w bezkresnym świecie trwam

Chłodny i nieśmiertelny.

Aici, Ludmiła Marjańska sacrifică parțial muzicalitatea rimelor, păstrând ritmul pentru a reda cât mai fidel sintagma nemuritor și rece. Astfel, rimele date de cuvintele: zmiennny-bezkresny nieśmiertelny – acoperă eficient golul apărut în ceea ce privește cursivitatea melodică. La fel cum, apariția poemului în limba polonă este acoperită de acest novum fericit, rod al muncii a două mari Doamne: Bieńkowska și Marjańska.

 

_______________________

1 Cf. Nicolae Mareș, 101 poeți polonezi, Editura Academiei Române, București, 2018, pp. 266-272

2 Nicolae Mareș, Mihai Eminescu în limba polonă, studiu și antologie româno-polonă, cuvânt de întâmpinare, Alex Ștefănescu, Editura eLiteratura, București, 2018