În STEAUA (nr. 4) am citit cu interes editorialul lui Adrian Popescu intitulat Marea civilizației europene, eseurile Imaginarul exilului și al diasporei de Laura T. Ilea, Ioan Paul al II-lea de Nicolae Mareș, Mântuirea smochinului. Preliminarii la un dialog N. Steinhardt – Simone Weil de Adrian Mureșan, interviul realizat de Virgil Rațiu cu Niculae Gheran și fragmente literare de Ivy Litvinov în prezentarea și traducerea Mihaelei Mudure. Un capitol consistent este cel al comentariilor critice la volume de literatură recent apărute: semnalăm cronicile literare de Ion Pop și Victor Cubleșan, dar și numeroase alte recenzii semnate de Ovidiu Pecican, Constantin Cubleșan și, ceea ce este lăudabil pentru revista clujeană, de o serie de nume noi în spațiul criticii de întâmpinare: Victor Constantin Măruțoiu, Teona Farmatu, Andreea Mirț, Marius P. Lazăr.
Substanțial este numărul 3 al revistei APOSTROF, care se deschide cu un eseu de Ioan Aurel Pop intitulat Universitatea noastră: „Lecția Universității este una veche și simplă: comunitatea magiștrilor și a discipolilor pregătește lumea viitorului pe baza experienței trecutului și arată mereu că nu studenții există pentru profesori, ci profesorii pentru studenți.“ A doua ediție a Istoriei critice… de Nicolae Manolescu este pusă în dezbatere (semnează Iulian Boldea și Constantin Cubleșan). Jurnalul de cărți al lui Ion Bogdan Lefter are ca temă echinoxismul literar clujean. De reținut sunt eseul Martei Petreu intitulat Teze neterminate și jurnalul de călătorii Fragmente despre Mexic de Ciprian Vălcan. Dosarul numărului îi este consacrat lui Ovidiu Papadima, epistolier. În fine, putem citi proză de Corin Braga, versuri de Emilian Galaicu-Păun și, surpriză plăcută, de Călin Vlasie, atât de zgârcit cu ieșirile sale în public: „am descoperit că scriu/ doar pentru că te iubesc/creierul degeră încet/ fără sentimente/ nu se mai desprinde nicio imagine din gura ta mută“.