În nota obișnuită, adică substanțial și bine construit, ni se pare primul număr din acest an al revistei LUCEAFĂRUL DE DIMINEAȚĂ (ianuarie, 2020). Astfel, atât în cronica literară pe care o semnează, cât și în cele două texte despre Eminescu, Dan Cristea se dovedește stăpân pe instrumentele sale critice și se citește cu un real beneficiu cultural. Iată premisa de la care pornește criticul când analizează teatrul lui Eminescu: „Proiectele dramatice ale lui Eminescu, rămase în totalitate nefinalizate, sunt, uneori, foarte aproape de poezia sa, întrețesându-se cu aceasta, cât și revelatoare, alteori, ale unor fragmente independente de versuri stând sub semnul celui mai autentic lirism. Lectura de față își propune tocmai acest lucru, și anume, o redescoperire a poeziei pe care o adăpostesc paginile de teatru ale lui Eminescu.“ Admirabile sunt și cele două pagini ale lui Alex Ștefănescu intitulate Despre România de altădată, în care autorul se oprește asupra unor opere care descriu civilizația românească precomunistă scrise de Alexandru Vlahuță, Nicolae Iorga, Anton Golopenția și Ioan Al. Brătescu- Voinești. Semnalăm și grupajul de texte care, prin semnătura Alexandrei Ciocârlie și a lui Dan Ionescu, marchează două sute de ani de la moartea lui Ioan Budai-Deleanu. Excelent grupajul de poeme O cartografie a invizibilului de Vasile Dan, după cum remarcabilă e și pagina de versuri a Iulianei Miu. De reținut, dosarul Poeți care schimbă dona, pe care îl realizează Linda Maria Baros, propunându-ne versuri de Christopfe Manon (Franța). De salutat găsim și inițiativa revistei de a rezuma anul editorial 2019, prin alegerile făcute de Răzvan Voncu (poezie), Dan Stanca (proză), Aurel Maria Baros (traduceri), Horia Gârbea (teatru), Emil Lungeanu (debuturi) și Radu Voinescu (critică literară). La acest ultim capitol, ne-a nedumerit absența din bilanț a unor cărți importante, cum sunt volumul Poeți români de astăzi, I de Răzvan Voncu și, mai ales, Istoria critică a literaturii române, ediția a II-a, revăzută și revizuită de Nicolae Manolescu, care este o lucrare fundamentală a literaturii noastre și o carte-eveniment nu doar a acestui an. Sigur, absențele devin cu atât mai regretabile și mai de neînțeles cu cât revista bucureșteană este condusă de unul dintre cei mai apreciați critici literari de astăzi, care știe, neîndoielnic, ce înseamnă valoare în literatură.