Cine ne sunt cronicarii

Se vorbește cu insistență, și pe bună dreptate, despre cât de necesară este operația aceasta de valorizare și de ordonare critică a scrierilor literare. Iar cei chemați să îndeplinească această misiune fără de care literatura n-ar fi decât un teritoriu haotic, lipsit de puncte cardinale, de repere, sunt cronicarii literari, cei care practică exercițiul critic cunoscut drept critica de întâmpinare. Sarcina lor este pe cât de dificilă, pe atât de ingrată: ea presupune curajul de a păși în spații (literare) noi, necartografiate și de a da un verdict, dar presupune și un devotament maxim față de literatura română, o renunțare la, dacă putem spune așa, propriul interes, fiindcă, atunci când se cântărește opera acestor critici de întâmpinare, culegerile lor de articole (de cronici), deși implică un efort deosebit și o condiție de maratonist, contează mai puțin decât demersurile auctoriale coerente, pe o temă teoretică dată. Să-i amintim de aceea, cu o reverență, pe cei ce duc pe umerii lor greul literaturii române vii, adică pe titularii rubricilor de cronica literară de la revistele Uniunii Scriitorilor, urmând ca mai târziu să extindem lista și la alte publicații culturale. La România literar\, după a doua retragere a lui Nicolae Manolescu, cronicarul literar este Daniel Cristea-Enache. La Luceafărul de dimineață: Dan Cristea. La Ramuri: Gabriela Gheorghișor. La Viața Românească, strategia redacțională este alta: există rubrica în sine, cronica literară, dar ea este slujită de mai mulți critici și nu neapărat aceiași număr de număr: de exemplu, în numărul recent apărut (nr. 9/ 2019) îi putem citi pe Mircea V. Ciobanu, Gheorghe Grigurcu, Flavius Paraschiv, Irina Petraș și Tudorel Urian. Și la Orizont întâlnim tot o echipă care-i cuprinde pe Cornel Ungureanu, Alexandru Budac și Cristina Chevereșan. La Steaua, îi putem citi pe Irina Petraș, dar și pe Ion Pop și Victor Cubleșan. La Convorbiri literare, critica de întâmpinare îi are ca titulari pe Ioan Holban, Vasile Spiridon, Antonio Patraș, A.G. Romila, Constantin Dram. Iar la Apostrof, numele care apare la cronica literară nu este fix (în numărul 9/2019 o putem citi pe Nicoleta Cliveț). Se observă, așadar, că numai unele revistele își asumă explicit în formula lor de sumar rolul acesta de cronicar literar, adică de protagonist al actului critic. La toate revistele, bineînțeles, în afară de cronica literară, receptarea critică a cărților noi este făcută și de alți critici literari în diverse rubrici permanente sau ocazionale.