„Omagiile mele, domnule consilier de neant”

Abordarea Sandei Cordoș este de un curaj apreciabil: în prefața cărții, intitulată De ce Ion Vinea?, ea ridică o problemă cu nuanțe etice, dovadă a unei lucidități artistice și existențiale: „vasele comunicante”, cum le numește chiar ea, dintre biografie și creație – raportăm omul la arta sa ori viceversa? În ce măsură trebuie citită partitura unei existențe, cu atât mai mult a unui artist, în cheia temperamentului său, a biografiei mărunte, a intimismului? Desigur că există în critica literară încercări ale urmăririi acestei linii prin încrengătura operelor. Însă autoarea depășește raportarea imediată a unei creații la detaliile ce fac o trimitere fățișă la viața personală a autorului, analizând ansamblic parcursul său creator în autenticitatea sa umană. Toate acestea survin cu o acuitate deosebită și utilizând subtilitatea ca bisturiu în decelarea vieții acestui fascinant personaj. Mai mult decât o cercetare care, deși abordează punctual diferitele paliere ale vieții lui Vinea, pe capitole (copilăria, legăturile cu Occidentul, viața amoroasă, soarta scriitorului în miezul regimurilor totalitare etc.), avem de-a face cu o lucrare unitară în care patosul autoarei este contagios. Este acea fervoare dezinteresată a insului ce vorbește despre un lucru de care este pasionat; curiozitatea întreținută de un ochi schițând nesfârșite legături. Asumarea vădită a pasiunii autoarei față de subiect se imprimă atât de adânc în liniile acestei monografii încât are loc acel fenomen deosebit de împrietenire a cititorului cu subiectul. Finalul lecturii este ingenios gândit în cheia acestui tip de lectură, în care cititorul a dezvoltat atașamentul caracteristic implicării într-o narațiune: cartea se încheie cu transcrierea unei convorbiri telefonice purtate între Ion Vinea și una dintre fostele sale soții, scriitoarea Henriette Yvone Stahl, în 1960. De-a lungul întregii lucrări, autoarea menține toate dimensiunile analitice pe care le deschide în contextele abordate: istoric, social, politic, sentimental, chiar și cel lăuntric, m-aș avânta să spun speculat de autoare în limitele posibile, limite ce nu sunt în nici măcar un rând devansate -, acele „seve întunecate” în a căror matcă se conturează obsesiile și ciuntirea personală a fiecărui om. În cazul lui Ion Vinea, analiza operei și a vieții acestuia se desfășoară sub zodia amânării, a tergiversării care l-au caracterizat – acest scriitor care alunecă din propriile mâini și care, sub mâinile autoarei (afirm cu o deplină asumare a unui posibil abuz de sentimentalism), învie. Ion Vinea – propria sa umbră, „răsfățatul vitregit”, „prințul rataților” (Paul Georgescu), prin faptul că a concurat toată viața cu opera sa, parafrazând-o pe mai sus-menționata Henriette Yvone Stahl, poate tocmai datorită conștientizării acute a potențialului său. Jurnalist activ, poet și prozator încolțit de perfecționismul său esențial, dar și de o surdă, neîntreruptă melancolie (analizată de Sanda Cordoș în capitolul dedicat poeziei lui Vinea); înzestrat cu „darul prieteniei”, iubind mult și risipitor, cheltuindu-se întru sine. Însă, în final, de un talent și un imaginar zguduitoare – acesta este crochiul chintesențial cu care ne găsim față în față la finalul lecturii. Miza acestei cărți este aceea de a scrie o biografie resurectivă, și nu numai una comemorativă; a salva, pe bună dreptate, un autor prin pasiunea proprie, autentică pentru opera acestuia și, prin extrapolare, prin fascinația pentru viața lui. Redactarea unei monografii al cărei suflu să provoace senzația lecturării unui roman – aceasta este performanța inedită a Sandei Cordoș. Ba mai mult: a închega un asemenea document prin care transpare nu numai atracția personală în raport cu obiectul cercetării, ci și chirurgia exegezei, inserțiile simultan analitice și intime – toate acestea saltă această lucrare în tonalitatea pe care o fixează chiar titlul, aceea de prag. Viața și creația lui Ion Vinea, el însuși între lumi și istorii, este transpusă într-o carte care aproape că se sustrage genului său, datorită acuității și sensibilității care au stat la temelia nașterii ei.