Brașov: Festivalul „Limba română“

În zilele de 30 și 31 august 2019, la Brașov a avut loc Festivalul „Limba română“, ireproșabil organizat de Primăria Brașov, Uniunea Scriitorilor din România, prin Filiala Brașov, Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă“ și Teatrul „Sică Alexandrescu“ din Brașov, în parteneriat cu Teatrul Național „Mihai Eminescu“ din Chișinău, Teatrul Național „Vasile Alecsandri“ din Iași și Libris Brașov.

Sâmbătă, 31 august, chiar în ziua în care, de 8 ani încoace, se celebrează „Ziua limbii române“, în Sala Senatului Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă“ din Brașov s-a desfășurat un amplu și foarte consistent colecviu sub tema „Cultura limbii“. Rectorul (comandantul) Academiei, gl. fl. aer. Gabriel Răducanu, a adresat cuvântul de salut din partea instituției gazdă. În cadrul colocviului au prezentat lucrări pe tema „Cultura limbii“ acad. Nicolae Manolescu – preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, care a și coordonat desfășurarea colocviului, Gabriel Chifu, Mircea Mihăieș, Daniel Cristea-Enache, Sorin Lavric, Ovidiu Pecican, Călin Vlasie, Vasile Spiridon, Ion Dur, Liviu Ioan Stoiciu, Constantin Abăluţă, Răzvan Enache, George Vulturescu, Iulian Cătălui, Laszlo Alexandru, Cristian Pătrăşconiu, Mihaela Malea Stroe, Adrian Lesenciuc.
Orizontul tematic al colocviului – cu un ritm alert al prezentărilor și al discuțiilor în marginea acestora și cu o durată de aproape 4 ore – a fost unul consistent și variat. Nicolae Manolescu, moderator al dezbaterilor în cea mai bună dispoziție, a evidențiat mai multe dintre problemele de profunzime ale limbii române de astăzi și a indicat și o direcție adecvată a soluțiilor rezonabile la criza actuală: „școala este răul, rădăcina profundă a problemei. Acolo se strică totul. Dacă nu vom repara acolo, problema va persista. Nu mai cred că putem face ceva pe termen scurt. Dar trebuie să începem să facem ceva. Trebuie să începem să reparăm“. Într-o prezentare cu note filozofice, Gabriel Chifu a vorbit despre rostul limbii pentru întemeierea unui popor și s-a arătat îngrijorat cu privire la fenomenul de stâlcire accelerată a limbii române, iar Sorin Lavric a identificat, în discursul său, mai multe cauze ale degradării limbii române actuale, despre care a spus că este „un fenomen destinal“. Daniel Cristea-Enache a vorbit despre limba română în epoca globalizării și a atras atenția că, dacă înainte de 1989, limba de lemn era o patologie evidentă a limbii române, odată cu căderea comunismului, „limba de plastic“ tinde să facă rău limbii noastre. Mircea Mihăieș a menționat că „limba este un barometru al măririi și decăderii ființei umane“ și a prezentat câteva exemple de decădere a limbajului sub presiunea ideologică, mai ales sub presiunea corectitudinii politice. Despre diferite modalități în care limba română actuală este pusă în criză au vorbit, de altfel, marea majoritate a invitaților la colocviu: tabloidizarea limbii române și practicile nefericite ale jurnalismul superficial (Cristian Pătrășconiu); citirea robotizată a unor audio-book-uri (Vasile Spiridon; cu un excelent studiu de caz despre Enigma Otiliei în versiune audio); utilizările necesare și utilizările abuzive ale importurilor lingvistice (Călin Vlasie); „perlele“ din comentariile fotbalistice (Laszlo Alexandru); declinarea degradării sociale în degradare de limbaj (Răzvan Enache); dinamica limbii române și practici reparatorii (Iulian Cătălui); degradarea prin publicitate, subtitrare și traducere, diminutivare în exces (Mihaela Malea Stroe). Ovidiu Pecican a evocat contemporaneitatea fertilă a diferitelor „limbi române“, George Vulturescu a vorbit despre limba română și „sentimentul de graniță“, iar Ion Dur a argumentat în sensul „virilității limbii române“. Constantin Abăluță a prezentat în premieră două scrisori private pe care le-a primit de la Emil Cioran și a menționat lecția târzie pe care a „citit-o“ în aceste documente. Liviu Ioan Stoiciu, la rândul său, a invitat să iubim mai mult limba română scrisă (bine) și a ținut să spună că „sunt norocos că vorbesc și scriu în limba română. Fără ea, aș fi fără suflet.“. În fine, Adrian Lesenciuc a vorbit despre două paradigme culturale a căror relație este încă de negociat și de ajustat și, de asemenea, despre nevoia de repere.

La încheierea lucrărilor colocviului, acad. Nicolae Manolescu a scris în cartea de onoare a Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă“, iar rectorul instituției a invitat participanții să publice lucrările într-un volum colectiv sub egida Editurii Academiei Forțelor Aeriene. 

În cea de-a doua parte a zilei de 31 august, cu începere de la ora 18.00, pe scena Teatrului „Sică Alexandrescu“ din Brașov s-a derulat Spectacolul „Ziua Limbii Române“. În deschiderea evenimentului au luat cuvântul viceprimarul Municipiului Brașov, Costel Mihai, fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, și acad. Nicolae Manolescu. A urmat un moment muzical al Operei Brașov – sopranele Mădălina Bourceanu, Nicoleta Chirilă și Cristina Radu, mezzosoprana Carmen Topciu și tenorul Liviu Iftene, acompaniați de Ovidiu Mezei, directorul Operei din Brașov. Uniunea Scriitorilor din România, cu sprijinul Rotary Club Brașov, a acordat Premiul de Literatură al Municipiului Brașov scriitorului Constantin Abăluță. Premiul a fost înmânat de președintele USR, Nicolae Manolescu, în prezența președintelui Rotary Club Brașov, Gabriel Moraru. De altfel, Nicolae Manolescu a fost și președintele juriului din care au făcut parte Gabriel Chifu, Daniel Cristea-Enache, Mircea Mihăieș, Adrian Lesenciuc și Liviu Ioan Stoiciu. Laureatul primei ediții a acestui Festival, scriitorul Constantin Abăluță a declarat pentru România literară: „acest premiu e unul dintre semnele că statura mea literară multiplă începe să fie recunoscută tot mai oficial. Și aceasta este o mare bucurie. Cu atât mai mult cu cât el îmi este decernat în Brașov, un oraș de care sunt foarte legat afectiv și căruia îi datorez una dintre primele mele cărți de răsunet“.

Seara a continuat cu un moment artistic susținut de doi actori ai Teatrului „Sică Alexandrescu“, Marian Tret și George Custură, și cu momentul muzical al Filarmonicii Brașov, susținut de violonistul Bogdan Costache, care a interpretat Balada lui Ciprian Porumbescu, și de Cvartetul Gaudeamus, în componența Lucia Neagoe – vioară I, Raluca Irimia – vioară II, Leona Varvarichi – violă și Ștefan Neagoe – violoncel, și s-a încheiat cu spectacolul „Sfatul țării“, coproducție a teatrelor naționale „Mihai Eminescu“ din Chișinău și „Vasile Alecsandri“ din Iași, în regia lui Petru Hadârcă și Cristian Hadji-Culea. Programul a fost prezentat de actorul Demis Muraru de la Teatrul „Sică Alexandrescu“ din Brașov.

Desfășurarea acestei prime ediții a festivalului a fost posibilă și datorită implicării următorilor sponsori: Maurer Imobiliare, Rotary Club Brașov, Belvedere Events și Libris Cultural. Un cuvânt de mulțumire și de laudă totodată și colegului nostru Adrian Lesenciuc, președintele Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor, excelent manager cultural și omul decisiv în organizarea acestui festival căruia îi dorim să își construiască o lungă tradiție.

Constantin Abăluță – laureatul primei ediții a Premiului pentru Literatură al Municipiului Brașov


amintiri
cândva la brașov
strada sforii cristina
obiecte de tăcere
coborau lângă mine
azi bastonul premiat
abia urcând treptele
spre belvedere
toc-toc printre nori albi
și brazi ipotetici
doamne curajul de-a avea
crengi cu vârf verde
siluete prelinse
din amintire în amintire
litere disparate
din lungul nume
presupus divin

Constantin Abăluță