O revistă de căutat și de citit

Am primit la redacție Sinteza, „revistă de cultură și gândire strategică“. Chiar dacă este vorba despre numere mai vechi ale sale, publicația, care apare la Cluj (director fondator Vasile Dâncu, redactor-șef Caius Chiorean, senior editor Ruxandra Hurezean), merită să fie prezentată, fie și așa, cu întârziere, căci este una excelentă: modernă în concepție, impecabilă grafic, foarte elegantă și bine scrisă. Numerele care ne-au fost oferite nouă au în centrul lor teme literare. Astfel, în nr. 34 / noiembrie 2016, se află în dezbatere Paradisul pierdut al lecturii, cu contribuții semnate, între alții, de Florica Courriol, Florin Iaru, Eugen Ovidiu Chirovici, Tudor Ganea, Virgil Stanciu, Victor Miron, Liviu Maior, Dan C. Mihăilescu, Sorin Mitru, Pr. Constantin Necula, Henrique Mota și Ion Mureșan, care scrie despre pre-literatură și pre-scriitor: „Pre-literatura este vârsta cea mai fericită a literaturii. Pre-literatura este copilăria literaturii. Nimic nu este în literatură care să nu fi fost înainte în pre-literatură. Pre-literatura e Paradisul literaturii. Pre-literatura e bâlba genială. Riscând, așa spune că pre-literatura e adevărata literatură. Pre-literatura o scriu pre-scriitorii…“. Iar în nr. 45 / noiembrie-decembrie 2017, tema este Statul Paralel al Poeziei, unde sunt prezenți cu articole sau interviuri Ioan Aurel Pop, Ioan Pintea, Ion Pop, Maria Man, Ioana Bot, Adrian Alui Gheorghe, Nichita Danilov, Ion Mureșan, Ada Milea, Șerban Foarță, Alexandru Andrieș, Ștefan Manasia, Mircea Muthu, Aurora Liiceanu și alții. De fiecare dată, opiniile sunt însoțite de foarte interesante sondaje sociologice, studii IRES, care ne arată cu puterea cifrelor cum stăm într-un domeniu sau altul dintre cele aflate în discuție. Și fiecare număr se deschide cu editoriale remarcabile datorate lui Vasile Dâncu. Iată începutul articolului intitulat România blocată. Paradoxul societății fără însușiri: „Societatea românească este o societate greu de înțeles, chiar dacă ești cercetător în domeniul științelor sociale. Dacă te uiți la situația țării din perspectiva resurselor de toate felurile (naturale, umane strategice), poți vedea o țară cu un statut de invidiat. (…) Și totuși, România nu e o țară cu cetățeni fericiți, iar progresele sunt greoaie și nesigure. Oamenii se simt înstrăinați, părăsesc țara cu milioanele, două treimi dintre români consideră că țara merge într-o direcție greșită. În analogie cu o cunoscută lucrare a lui Musil (Omul fără însușiri), aș putea spune că România pare «societatea fără însușiri».“ Așadar, Sinteza, o revistă de căutat și de citit!