FestLit Cluj 2019. Marele premiu: Florina Ilis – „Cartea numerilor“

Din primăvară până în toamnă, de la un capăt la altul al țării, au loc festivaluri de literatură. Organizate de Uniunea Scriitorilor ori de filialele ei, cu impact național sau internațional, ele sunt accentele unei vieți literare vii, dinamice. Prin densitatea și diversitatea lor, petrecându-se aproape unul în prelungirea celuilalt, ele creează imaginea unui continuum care are, desigur, și nuanțe festive (orice întâlnire dintre scriitori ar trebui să fie o sărbătoare!), dar care vorbește mai ales despre dorința de a rezista împreună în vremuri nu dintre cele mai favorabile artiștilor. Periculoasa idee că un popor poate exista și fără Cultură se cuvine contrazisă și contracarată. De aceea, nu-i de mirare că aceste festivaluri au și ceva de manifest în enunțurile lor. Desigur, rareori reușesc să țină prima pagină – căci peisajul politico-social strident și accidentat bruiază cu succes toate veștile bune, toate semnele de normalitate –, dar ele întrețin constant și cu o doză de rodnică încăpățânare, ideea solidarității și a unei meniri de împlinit.

La Cluj-Napoca s-a desfășurat de curând (9-11 iunie) cea de-a șasea ediție a Festivalului Național de Literatură, FestLit Cluj. S-a păstrat, în mare, formatul verificat în edițiile precedente. În deschidere, au rostit cuvinte cu miez despre rostul cărții, al culturii în societatea contemporană, dar și despre locul Clujului pe harta culturală a țării Emil Boc, Primarul municipiului Cluj-Napoca; Ioan-Aurel Pop, președinte al Academiei Române, rector UBB, dar și membru al Uniunii Scriitorilor, și, firește, președintele Uniunii Scriitorilor, Nicolae Manolescu. Rondul de gală a adus la microfon voci poetice din toate generațiile: Oana Boc, Hanna Bota, Gabriel Chifu, Sandra Cibicenco, Nicolae Corlat, Ion Cristofor, Andrei Doboș, Simona-Grazia Dima, Horia Gârbea, Iulia Iacob, Marin Marian-Bălașa, Ioan Moldovan, Vlad Moldovan, Ion Mureșan, Ion Pop, Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu, Ioan-Radu Văcărescu. De admirat panorama orașului într-un apus de miere sângerie (Hotelul Belvedere se află pe Cetățuie, un splendid parc al orașului în răcoarea căruia căldura de Cuptor în plin Cireșar a fost mai puțin agresivă).

Dimineața de luni a fost rezervată simpozionului Uniunea Scriitorilor și Filialele ei la aniversarea a 70 de ani de existență. Pentru clujeni, sărbătoarea este dublă: revista Almanah literar / Steaua împlinește și ea anul acesta 70 de ani. O șezătoare literară, un recital de poezie susținut de poeții Stelei și invitații lor, dar și secțiuni consistente dedicate aniversării în numerele succesive ale revistei au pregătit deja atmosfera de sărbătoare în care a avut loc lansarea volumul 70. Alcătuit de Irina Petraș și gândit ca scurtă istorie a celor două instituții (file din arhivă, amintiri, evocări, o cronologie a întâmplărilor literare transilvane, cele mai importante proiecte ale filialei clujene cu cei 290 de membri ai săi alcătuiesc sumarul), dar și ca ispitire a vreunui tânăr istoric literar care să-și ia în seamă continuarea proiectului. Clujenilor li s-au alăturat scriitorii din Brașov (Filiala a venit cu un mic și elegant dicționar al membrilor săi, prefațat de președintele Adrian Lesenciuc), Iași (filială reprezentată de Mircea A. Diaconu; ieșenii au editat un volum aniversar la împlinirea a 65 de ani), Târgu Mureș (Eugeniu Nistor, care a vorbit și despre încercările de a aduce împreună scriitorii, indiferent de limba în care scriu), Sibiu (Ioan Radu Văcărescu) etc. Au avut intervenții interesante Aurel Rău, Adrian Popescu. Dar cum Uniunea Scriitorilor însăși, sub acest nume, împlinește 70 de ani, simpozionul a fost deschis de luările de cuvânt ale lui Nicolae Manolescu și Gabriel Chifu. O atmosferă de amicală aducere aminte, de evocare a unor momente istorice importante, sub vremi și în pofida lor. S-a dovedit că sunt necesare asemenea reuniuni ale filialelor, că e foarte importantă reconstituirea în detaliu a vieții breslei, căci se conturează imaginea unui trecut care merită salvat, apărat.

A fost vizitat, la Galeriile revistei Steaua, deja tradiționalul Salon de primăvară al scriitorilor-plasticieni. Anul acesta, lucrări de Ion Cristofor, Flavius Lucăcel, Maria Pal, Irina Petraș, Laura Poantă, Rodica Scutaru-Milaș.

Pe terasa Hotelului Belvedere, la o cafea și un pahar cu apă rece, a avut loc Parada nominalizaților. Au vorbit despre cărțile lor ori au citit fragmente Ionel Bușe, Mircea A. Diaconu, Marin Iancu, Florina Ilis, Cornel Nistea, Eugeniu Nistor, Sorin Roșca, Dan Stanca, Traian Ștef, Lucian Vasiliu, Gheorghe Vidican, Ilie Vodăian (nu au putut fi prezenți Ioan Barb, Florin Caragiu, Andrei Ionescu, Emilian Marcu). Au fost aplaudați cu generozitate, deși s-a dovedit că nu chiar toate filialele au respectat cerința de a trimite în cursa pentru Marele Premiu FestLit cu adevărat cele mai bune cărți. Juriul: Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Irina Petraș (președinte), Răzvan Voncu, Mihai Zamfir, a anunțat câștigătorul acestei ediții: Florina Ilis, cu romanul ei Cartea numerilor, apărut la Editura Polirom. Irina Petraș, Adrian Popescu, Răzvan Voncu au vorbit despre talentul și forța prozatoarei, despre impecabila arhitectură a romanului. Laureații Marelui Premiu la edițiile precedente: Gabriel Chifu (2014), Corin Braga (2015), Ana Blandiana (2016), Niculae Gheran (2017), Lăcrămioara Berechet și Liviu Ioan Stoiciu, ex aequo (2018). Laureatul Premiului special al primei ediții: Ștefan Borbély. Seara s-a încheiat în aceeași atmosferă destinsă.

Ultima zi a fost dedicată, în edițiile precedente, desantului scriitoricesc. Scriitorii din țară însoțiți de scriitori clujeni s-au întâlnit cu sute de elevi și studenți. Dialogurile reciproc avantajoase dintre scriitori și cititorii tineri (o fetiță mărturisea, la prima ediție, că a descoperit cu bucurie că „scriitorii sunt niște oameni cu care se poate sta de vorbă!“) au împânzit orașul, forfota acestor evenimente lăsând amintiri puternice. De această dată, fiindcă România literară a pus la cale, în colaborare cu critici literari din toată țara și din toate generațiile, Lista canonică a literaturii române, lansând cele mai bune 100 de cărți de proză și cei mai valoroși 100 de poeți din perioada 1918-2018 (urmează și celelalte genuri), inițiatorii proiectului au fost gazdele profesorilor clujeni și ale elevilor acestora interesați de literatură. După alocuțiuni susținute de Nicolae Manolescu, Răzvan Voncu, Daniel Cristea-Enache, moderator al întâlnirii fiind Gabriel Chifu, invitații au răspuns întrebărilor profesorilor. Au vorbit despre canonul văzut dinspre cei care se confruntă direct cu problemele predării literaturii române în școala de azi Luminița Medeșan și Monica Onojescu (aceasta lansând un apel către Uniunea Scriitorilor care ar putea să se implice eficient și cu autoritate în îmbunătățirea stării de lucruri și printr-o coerentă, susținută colaborare cu ANPRO, Asociația Națională a Profesorilor de limba și literatura română „Ioana Em Petrescu“), Laszlo Alexandru (scriitor și profesor de italiană, cu experiență în predarea literaturii în general). Au mai fost prezenți profesorii Carmen Ardelean (din Zalău), Titiana Zlătior, Dorina Kudor, Mona Columban, Mirela Miron, Nicoleta Popa, Ioana Mureșan, Petronela Taloș, scriitori, mulți dintre ei și profesori, elevi. Tuturor li s-au oferit numerele din România literară cu cele două liste, dar și, grație lui Vasile Sebastian Dâncu, două numere din revista Sinteza (unul dedicat lecturii, altul poeziei).

FestLit Cluj a trecut cu succes în cel de-al doilea lustru de existență.

Ediția a șasea a FestLit Cluj a fost finanțată de Ministerul Culturii și Identității Naționale, Institutul Cultural Român și Primăria și Consiliul Local ale municipiului Cluj-Napoca.

Rep.