Mircea Popa la 80 de ani

Biografia, bibliografia și biobibliografia istoricului și criticului literar, excelentului cercetător și universitar Mircea Popa (n. 29 ianuarie 1939, Lazuri de Beiuș, jud. Bihor) conține o sumă importantă de necunoscute ce se impun a fi elucidate, acum, când biograful și exegetul lui Ilarie Chendi împlinește șaisprezece luștri de viață și o prodigioasă activitate literară.

Autorul unui impresionant număr de cărți de istorie și critică literară, una mai valoroasă decât alta, receptat cu atenție în țară, cât și în presa de specialitate din Europa, apreciat și prețuit de unii dintre confrați, Mircea Popa, din motive încă neclarificate, nu ocupă un fotoliu academic care i se cuvine cu prisosință de câteva decenii.

Jurnalul și corespondența sa cuprind însemnări din cele mai amare în acest sens. Cărturarul de la Cluj, unde trebuia să fie universitar, de mai bine de patru decenii, meditează la evenimente, oportunități și, mai ales, la oameni capabili să evalueze și să reevalueze o activitate științifică excepțională.

Cândva, nu prea târziu, cred că și nedreptățile de acest fel vor obosi definitiv și vor dispărea.

Restituim, aici, din prețioasa și vasta sa literatură epistolară primită în răstimpul a șase decenii, câteva dintre epistolele trimise de istoricul și criticul literar Mihai Drăgan (1937–1993), care, prin inițiativele sale literare și culturale, marchează un moment semnificativ în rediscutarea, reinterpretarea și impunerea lui Mihai Eminescu în conștiința literară contemporană.

Înființarea unei colecții, Eminesciana, în Iași, care însumează mai bine de șaizeci de tomuri, într-o epocă de reale confruntări ideologice, se datorează istoricului și criticului Mihai Drăgan și colaboratorilor săi.

*

Iași, 6 iulie 1972

Mult stimate domnule Mircea Popa,

Mă simt, într-un fel vinovat față de d[umnea]ta deoarece nu mi-am găsit până acum timp, mai exact, liniște, ca să-ți scriu câteva rânduri. Cred că vei scuza această tăcere care, de obicei, nu mă caracterizează atâta vreme cât unii din jurul nostru nu lucrează metodic pentru a ne transforma, adică pentru a ne scoate din firea noastră originară. Nici pe aici, după câte știu, nici pe la Cluj, atmosfera literară nu este atât de favorabilă scrisului temeinic. Seriozitatea este adesea luată drept academism anacronic, pasiunea drept crispare inutilă, când „oamenii de știință“ despre care nu știe nimeni nimic, agită, în culise, mașinării diabolice.

Mă bucur foarte mult că ți-a plăcut cartea mea despre Hasdeu și că ai avut extrema amabilitate să scrii1 despre ea cu atâta înțelegere și atenție. Prietenia d[umi]tale mă onorează și poți să fii sigur că și eu am aceleași sentimente pentru d[umnea]ta. Poate că n-ar fi tocmai potrivit să-ți scriu atât de direct, dar cred că azi, când prieteniile literare se leagă foarte repede, mai ales la un păhărel, și se dezleagă și mai repede, cuvinte ca acelea de mai sus, scrise, sunt mult mai aproape de sensurile lor adevărate. Trebuie să-ți mulțumesc foarte mult și pentru referatul despre teza de doctorat, a ajuns însă prea târziu, după 3 mai, și n-a mai putut fi citit și integrat la dosar.

Întrebi, ce este nou pe la Iași? Nimic deosebit, în afară de ascendența revistelor de aici în conștiința cititorilor care încă nu se resemnează la ideea că Iașul nostru trebuie să se grăbească încet.În toamnă va avea loc, se pare, al treilea festival de poezie M. Eminescu. Poate ne întâlnim atunci, la zilele Călinescu n-am putut veni, deoarece eram în plină sesiune de examene.

Aștept răspuns la această scrisoare, lipsesc din Iași între 20 iulie și 23 august.

Cu cele mai bune sentimente de prietenie,

Mihai Drăgan

P.S. Am primit scrisoarea și extrasul. Mult mai sigur este să-mi răspunzi pe adresa de acasă.

*

Iași, 5 mai 1973

Dragă domnule Mircea Popa,

Abia acum găsesc puțin răgaz să-ți mulțumesc pentru volumul L. Blaga2, pe care mi l-ai trimis. Ediția este, pentru mine, o surpriză, iar prin felul în care e întocmită, încă o dovadă de seriozitate științifică exemplară. Trag nădejde să pot publica ceva despre această ediție. Te felicit cu toată dragostea prietenească pentru monografia Chendi, care a fost anunțată ca o apariție imediată, dar pe la Iași n-a sosit încă. Cu cele mai bune sentimente,

Mihai Drăgan

P.S. Cine dintre criticii și istoricii literari clujeni se ocupă serios de Eminescu; au scris sau au de gând să scrie un studiu despre un aspect al operei poetului? Poate chiar d[umnea]ta ești preocupat de un asemenea studiu. La Editura Junimea urmează să apară cu începere din anul următor, o colecție, Eminesciana, sub îngrijirea subsemnatului. Aștept de la d[umnea]ta, cât se poate de repede, vreo sugestie, vreo propunere, o informație în legătură cu întrebarea de mai sus.

P.S.1. Poate poți afla de la d[oam]na Ioana Petrescu, în ce an va apărea la Dacia, în colecția Opere, studiul lui D. Popovici3, Eminescu în critica și istoria literară. Nu ar dori cumva să dea întâi o ediție separată a acestui curs?

*

Iași, 3 ianuarie 1974

Dragă domnule Mircea Popa,

Din toată inima, La mulți ani 1974, sănătate și noroc! Celelalte vin de la sine. Îți răspund acum la scrisoarea primită la sfârșitul anului trecut. Firește, tot despre Eminesciana. Faptul că încă nu primiseși contractul la data respectivă nu mă miră; treburile merg încet. Dacă nu l-ai primit încă, îl vei primi. Lucrul este absolut sigur.

Curând o să apară un fel de plan de perspectivă al colecției. O seamă de titluri sunt fixate, altele urmează de acum. Pe lângă o seamă de reeditări (între care și D. Caracostea, Creativitatea eminesciană și Arta cuvântului la Eminescu) figurează câteva promisiuni pentru studii noi, câteva ediții din Eminescu, teatru, articole politice și literare, apoi, eșalonat pe mai mulți ani, în mai multe volume, Studii eminesciene, titlul e provizoriu, care să cuprindă, pe etape, cele mai importante articole și studii despre Eminescu, semnate de autori, dinainte, care nu vor beneficia de antologii independente. Aceasta va fi altceva decât volumul pe care-l pregătești acum și care, între altele, are și o semnificație de altă natură decât istorico-literară. Unele lucruri privitor la colecție sunt neclare deoarece nu toți oamenii solicitați de mine au răspuns. Alții au dat un răspuns afirmativ în principiu. Urmează, când?, angajamentele ferme. Te voi ține la curent cu principalele probleme.

Te anunț, cu destulă întârziere, că am scris o cronichetă4 despre ediția Blaga, Ceasornicul de nisip. Foarte serios lucru ai făcut. Articolul urmează să apară în „Ateneu“, nr. 1 sau 2, 1974.

Cu toată prietenia,

Mihai Drăgan

*

Iași, 27 iunie 1974

Dragă domnule Mircea Popa,

Am primit astăzi cartea Spații literare5. Îți mulțumesc pentru cuvintele frumoase pe care mi le-ai scris și te felicit încă o dată pentru acest frumos și substanțial volum, unele contribuții critice le cunosc din presă! Îți spuneam și în epistola de acum mai bine de două săptămâni, pe care cred că ai primit-o, că nu contează pentru noi atacurile piezișe ale unor juni care, neputând să atragă atenția asupra lor, latră. Și latră mai ales atunci când li se dă un os, fie el cât de mic. Critica noastră literară este într-o bună parte nesinceră, ca să nu spun că unii dintre cei care au parvenit să o facă turbă de invidie contra celor care lucrează serios. În fața acesteia rezistă însă cărțile și adevărata solidaritate literară. Și noi, care cunoaștem puțină istorie literară, am verificat aceasta în alte cazuri.

Cu cele mai bune sentimente de prietenie,

Mihai Drăgan

_____________

l Originalele acestor epistole, inedite, se află în biblioteca istoricului și criticului literar Mircea Popa din Cluj-Napoca.

1 Mircea Popa, Mihai Drăgan, B.P. Hasdeu în „Tribuna”, 16, nr. 23, 8 iunie 1972, p. 2.

2 Lucian Blaga, Ceasornicul de nisip. Ediție îngrijită, prefață și bibliografie de Mircea Popa. Cluj, Editura Dacia, 1973, 332 pagini. (Restituiri nr. 3).

3 D. Popovici, Eminescu în critica și istoria literară română. S-a publicat în Studii literare. [Volumul] V. Poezia lui Mihai Eminescu. Ediție îngrijită și note de I. Em. Petrescu. Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1988, 272 pagini.

4 Mihai Drăgan, O ediție de restituire în „Ateneu”, 11, nr. 1, ianuarie 1974, pag. 5 (Lucian Blaga).

5 Mircea Popa, Spații literare. Articole de istorie literară. Cluj, Editura Dacia, 1974, 207 pagini.