Poeme de Dinu Flămând

Lucrări de întreținere Uneori zgomotul devine insuportabil: doi oameni îmi sparg planșeul sălii de baie găuresc zidurile scot cărămizi demontează țevi de fontă epuizate – prin fisurile unora apa se înfiltrase în pereții apartamentului – apa e perfidia în stare pură. Casă veche dintre cele două războaie chinuită de cutremure-n repetiție (unele de la cotul …

Gheorghe Grigurcu: „Câteodată un singur rând scris“

Metafora, acest orgasm al lucrurilor. * Scriptor. Se străduiește a găsi firescul în nefiresc aidoma unui acrobat care, aflat pe sârmă, execută cu dezinvoltură mișcări dificile la culme. * Scriind omagial despre X când acesta a devenit octogenar, Y se rostește cu amabilitate: „acum, când e aproape de sfârșitul vieții“. * „Pentru gândirea medievală, omul …

Andreea Răsuceanu: „Venețiana”

Pielea era subțire și transparentă. Se vedea pe sub ea cum curgea sângele, prin micile tunele verzui, se simțeau bătăile inimii, rapide, disperate, ca și cum cineva ar fi lovit dinăuntru cu pumnii în mușchiul micuț. Umflături în jurul ochilor, al gleznelor, pielea acoperită de pete cenușiu-albăstrui, știa ce însemnau toate astea. Copilul venise prea …

Proză de Leo Butnaru: „Două întâlniri, la Vila Scriitorilor de la Neptun și… în vecinătate, la Nufărul (file de jurnal)”

11.VIII.2000 Pe la ora 15 și ceva, la Vila Stancu apare președintele Emil Constantinescu. Pantalon și cămașă blugi, încălțat în teniși. Președintele scriitorilor, Laurențiu Ulici, îl însoțește prin curte, apoi ne prezintă pe câțiva, care eram la… îndemână, pe terasă. Peste ceva timp – în clubul vilei. Eu mă așez lângă intrare, președintele: „Veniți aici“. …

Cititorul – un nou mod de existență

În legătură cu cartea, trăim o situație paradoxală: pe măsură ce tehnica tipăririi progresează continuu, ducînd la facilitarea scoaterii filelor tipărite de sub teascurile tiparnițelor, în formate și aspecte cît mai atractive, mai lizibile tehnic, interesul pentru carte, pentru cartea-obiect, pare să scadă. Multiplicarea gadgeturilor ce simplifică dialogul, comunicarea în sine, între oameni, reduce interesul …

Muzeul inocenței & Orhan Pamuk

Într-o Turcie care trăiește „sfârșitul democrației“, în opinia scriitorului turc Orhan Pamuk, încă mai e loc să te bucuri de frumusețea unei experiențe orientale, iar pentru cei familiarizați cu romanele lui Orhan Pamuk, Muzeul inocenței, pe care l-a gândit în tandem cu romanul cu același nume, a devenit un reper mai mult decât cultural. Se …

Irene Solà: „Ți-am dat ochi și tu ai privit în întuneric”

Irene Solà, născută în 1990 în satul Malla din apropiere de Barcelona, este licențiată în Belle Arte la Universitatea din Barcelona și a studiat Literatura, Cinema și Cultură Vizuală la Universitatea din Sussex. A debutat cu volumul de versuri Bèstia (2012), încununat cu Premiul Amadeu Oller. Primul său roman, „Els dics” („Digurile”, 2018), a primit …

Literatura ca azil al memoriei

Romanul Refugiul timpului al bulgarului Gheorghi Gospodinov expune timpul ca instanță narativă în măsură să transmită indirect frământările auctoriale și permite ca marile teme atingătoare de condiția umană: boală, uitare, amintiri, bătrânețe, însingurare, declin să deschidă uși înțepenite ale istoriei. Romanul fragmentar mai are o miză importantă: de a schimba focalizarea, de a aduce, fie …

Nabokov pe patul de moarte al scriitorului

Literatura este patul de moarte pe care Vladimir Nabokov se stinge, treptat, în salonul spitalului elveţian: dincolo de decorul omenesc şi teribil al agoniei biologice se află încercarea ficţiunii. Până la capăt, inima lui Nabokov bate în ritmul frazelor care îl bântuie, iar fiecare zi este o luptă cu un trup care îl trădează, spre …

Poem de Hanna Bota

[să urci Himalaya] să urci Himalaya, să vâslești dincolo de strâmtori cu plozii în brațe prin viscol și ploi, mii de ani așteptându-ți bărbatul acasă ca să pui pâinea aburindă pe masă, picioarele să i le speli, să te culci noaptea lângă el să-i încălzești trupul, dorința.. să zbori ca o pasăre nemaivăzută cu aripi …

Poeme de Ion Cocora

Cu ce ingrediente În nopțile când timpul ignoră punctul și se reinventează cu ce ingrediente aș putea reda poemului starea de bine pentru o supraviețuire mai lungă decât propria mea viață poate ar trebui să renunț să-l scriu direct la calculator să-l înțeleg că i s-a făcut lehamite de deflorările tehnologiei că se simte stors …