Ambasadorul Constantin Lupeanu, diplomat și scriitor, a împlinit de curînd 85 de ani, pe care și i-a sărbătorit prin apariția unui volum pe tema în care a excelat de-a lungul a peste cinci decenii: China. Cunoașterea foarte bună a limbii chineze, dar și a istoriei și a literaturii Chinei din toate epocile a constituit avantajul esențial pe care Constantin Lupeanu l-a valorificat în favoarea cititorilor români, dar și a scriitorilor români contemporani pe care i-a ajutat să cunoască mai bine China și să fie cunoscuți în această țară.
Prin dimensiuni, dar și prin populație, China este echivalentă cu un continent. Diversitatea de tradiții, elemente culturale și chiar de comunități etnice este enormă. Cartea lui Constantin Lupeanu, deși masivă, surprinde doar unele aspecte, cele mai semnificative, dintr-un număr uriaș. În ea intră elemente de geografie, istorie, etnologie, spiritualitate și, cu precădere, multă literatură. Autorul s-a afirmat prin traduceri importante din limba chineză între care se disting cele din părinții sistemului filosofic taoist: Lao Zi, Lie Zi și Zhuang Zi și Însemnarea călătoriei spre vest de Wu Chengen, romanul monumental din secolul al XVI-lea. Numeroase alte traduceri și antologii jalonează cariera lui Constantin Lupeanu care a fost ca diplomat și în alte țări din Asia de sud-est, deci are o viziune largă asupra întregii regiuni, nu exclusiv a Chinei.
Textele din volumul recent al lui Constantin Lupeanu au fost scrise prin ani, multe constituind prefețe sau cuvinte de prezentare pentru autori chinezi din toate epocile și din toate marile curente spirituale din China. De la unificarea primului imperiu chinez, țara a cunoscut șapte dinastii în peste 2000 de ani, acestea fiind urmate de Republica China și de Republica Populară Chineză care a trecut și ea prin multe etape și prefaceri între 1949 și ziua de azi.
Cuprinderea unei asemenea imensități temporale și geografice este un lucru foarte dificil, dar Constantin Lupeanu își asumă realizarea unui caleidoscop cu fragmente semnificative dintre cele pe care le-a cunoscut direct sau pe cale livrescă. Multe dintre acestea sînt fascinante, povestea limbii chineze, de pildă, spusă cu eleganță și căldură de un cunoscător al ei, și sînt puțin știute la noi. Fie spus cu acest prilej că am cunoscut chinezi, pe unii mi i-a prezentat Constantin Lupeanu însuși, care știu excelent nu numai limba română, ci și literatura noastră, inclusiv cea contemporană. E drept că noi ne putem mîndri cu o literatură de mai puțină vreme și probabil pentru un erudit chinez e simplu s-o asimileze în datele ei esențiale
Ceea ce atrage atenția la cartea lui Constantin Lupeanu, dar și la activitatea sa în general, este că el și-a dedicat practic întreaga existență Orientului îndepărtat în general și Chinei cu precădere. Ultimul său post a fost acela de director al Institutului Cultural Român din Beijing (2014-2019). Dar activitatea de traducător și promotor al relațiilor româno-chineze a continuat în mod constant și neobosit, poate chiar s-a amplificat după eliberarea de obligații protocolare.
Volumul apărut acum, dedicat în special culturii chineze, prezintă interes prin expunerea clară și concisă a unor moduri de gîndire specifice Chinei, pe care numai un observator cu ani de vechime în postul său le poate pătrunde. Călătorul european în China se alege, de regulă, doar cu pitorescul peisajului, al oamenilor și cu unele impresii superficiale asupra artei culinare și a celei decorative. Parcurgînd volumul amplu și multi-tematic despre China, cititorul român va afla mult mai multe laturi, unele surprinzătoare ale culturii și civilizației care se caracterizează prin (stră)vechime, amploare, caracter imperial, rafinament și originalitate. Toate aceste calități și cîștiguri acumulate în secole ale Chinei trezesc curiozitatea și dorința de a aprofunda cunoașterea milenarei civilizații de la răsărit.
China de astăzi, ca super-putere a lumii, dar și China tradițională și profundă se reflectă în scrisul unui autor român care este cunoscător și pricepător al epocilor istorice ca și al spiritului, în continuitate, al poporului chinez. Numele țării, literal, în limba chineză, înseamnă Centrul Lumii, astfel se ipostaziază China în propria conștiință și așa ne-o documentează și eruditul sinolog Constantin Lupeanu.