Eveniment – Turnirul de Poezie de la Heraklion, a XV-a ediție
André Ferenc și Amelia Stănescu au câștigat Cununa de lauri;
Echipa Filialei Târgu Mureș a USR – câștigătoarea Turnirului;
Alina Simona Constantin și Demény Péter – Premiul Special al Juriului.
În perioada 6-12 iunie a.c., s-a desfășurat cea de-a XV-a ediție a Turnirului de Poezie de la Heraklion – denumirea antică a localității Platamonas de la Marea Egee. Evenimentul, devenit deja o tradiție semnificativă, a fost organizat de Uniunea Scriitorilor din România. Competiția din acest an a pus față în față echipa câștigătoare a ediției precedente (reprezentând Filialele Dobrogea și Sud-Est ale USR) și echipa Filialei Târgu Mureș, aceasta din urmă având în componență poeți români și maghiari.
În primul tur, în fața juriului s-au prezentat câte șase poeți din fiecare echipă. Performanțele lor au contat atât pentru stabilirea marelui premiu colectiv – „Cununa de Lauri de la Heraklion“ –, cât și pentru calificarea individuală a șapte poeți în etapa următoare (număr extins de la șase, deoarece ocupanții locurilor 6 și 7 au obținut note egale). Din partea Filialelor Dobrogea și Sud-Est au lecturat Alina Simona Constantin, Mircea Lungu, Gabriel Nicolae Mihăilă, Adrian G. Secară, Amelia Stănescu și Daniela Varvara. Filiala Târgu Mureș a fost reprezentată de André Ferenc, Demény Péter, Lázár László, Eugeniu Nistor, Papp Attila Zsolt și Szonda Szabolcs.
În turul al doilea au promovat Alina Simona Constantin, Gabriel Nicolae Mihăilă, Adrian G. Secară, Amelia Stănescu, alături de André Ferenc, Demény Péter și Szonda Szabolcs.
Marea finală (turul III) a reunit patru protagoniști. Juriul a decis ca doi dintre aceștia să primească, ex aequo, Premiul Special al Juriului: Alina Simona Constantin și Demény Péter. Ceilalți doi finaliști și-au împărțit „Cununa de Lauri”, trofeul revenind poeților Amelia Stănescu (Filiala Dobrogea) și André Ferenc (Filiala Târgu Mureș).
Juriul festivalului a fost alcătuit din Adrian Alui Gheorghe, Gabriel Chifu, Horia Gârbea, Angelo Mitchievici, Nicolae Prelipceanu (președinte), Vasile Spiridon și Varujan Vosganian. Proiectul a fost realizat cu sprijinul Institutului Cultural Român și al „Events Moments & More S.R.L.“.
*
Duminică, 7 iunie, a avut loc o întâlnire bilaterală între conducerea USR, scriitorii români prezenți la turnir și o importantă delegație a scriitorilor eleni din Salonic și Larisa (editori, coordonatori ai unor asociații de creatori și organizatori de festivaluri literare). Printre invitații greci s-au numărat Dimitra Mítta (președinta Asociației Scriitorilor din Salonic), Hrista Vláhou, Tzeni Karavíti și Maria Polítou. Poetul și editorul Thános Gógos, președinte al Asociației Scriitorilor din Larisa și organizator al Festivalului de Poezie de la Atena, a fost mandatat să îi reprezinte și pe Kostas Katsoularis (președintele Societății Scriitorilor Eleni) și Antonis Skiathas (membru în comitetul de conducere al Fundației Elene pentru Carte și Cultură din cadrul Ministerului Culturii și director al Festivalului Internațional de Poezie de la Patra). Aceștia au fost însoțiți de poeta greco-croată Marija Dejanović și de cunoscutul poet Sotiris Pastákas. După un dialog dinamic axat pe oportunitățile de colaborare viitoare, programul a continuat cu un recital extraordinar de poezie eleno-română. Lecturile au fost facilitate de traducerile realizate, în ambele sensuri, de Angela Bratsou. În cadrul evenimentului au fost prezentate și texte semnate de Liana Sakelliou, Antonis Skiathas și Faní Athanasiádou, care nu au putut fi prezenți fizic.
*
Pe lângă competiția lirică și dimensiunea internațională a întâlnirilor, agenda turnirului a inclus și o dezbatere de actualitate, moderată de Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor din România. Tema centrală a fost impactul Inteligenței Artificiale asupra literaturii, cu accent pe poezie, explorându-se noile tendințe și evoluția artei în epoca digitală.
Evenimentul s-a încheiat cu festivitatea de decernare a diplomelor și a premiilor, urmată de un recital colectiv la care au participat toți poeții români prezenți: membrii echipelor, ai juriului, precum și autorii care au asistat ca spectatori (Paul Aretzu, Cristian Liviu Burada, Costel Nedelcu, Eugen Suciu, Constantin Urucu și Ioan Radu Văcărescu). Această a XV-a ediție a Turnirului de Poezie al USR s-a remarcat ca una deosebit de prestigioasă și reușită. (H.G.)
Reviste literare – Conta
După o regretabilă întrerupere de doi ani (din pricina lipsei fondurilor necesare publicării), reapare la Piatra Neamț revista trimestrială Conta, editată de asociația culturală cu același nume. E un fapt demn de a fi salutat, întrucât revista este una interesantă, construită cu discernământ literar. O demonstrează sumarul substanțial al numărului 40/ 2026: editorialul intitulat Poem politic de primăvară este semnat de Adrian Alui Gheorghe. Tot el stă de vorbă, într-un amplu dialog, cu laureatul Premiului „Ion Creangă“ – 2026. Poeme semnează Dumitru Chioaru, Vlad Scutelnicu, Val Mănescu, Andrei Mocuța, Marilena Apostu, Mihai Babei, Alexandru Cazacu, Ion Dorofte, Mircea Teculescu, Luminița Giurgiu, Constantin Stancu, iar proza este reprezentată prin texte de Andreea Nanu („Manuscrisele nu ard“) și Ion Toma Ionescu („Portalul“). Ovidiu Pecican este autorul eseului „Eminescu. mitologii subiective“, care e compus din mici pilule epice ca acest „Dialog pe malul Prutului“: „Se zvonește că, anii tinereții, Eminescu se plimba adesea noaptea ignorând avertismentele prietenilor despre frigul umed al malurilor de apă. Într-o astfel de noapte, însoțit de un amic, poetul s-a oprit brusc în fața unei bălți ce reflecta plenar discul lunar. – Mihai, haide să mergem, e târziu și luna asta e rece, nu ne ține de cald, a spus amicul, strângându-și haina pe el. Eminescu a arătat spre reflexia din apă și a răspuns fără să-și ia privirea de acolo: – Rece e doar pentru cine nu o înțelege. Soarele ne arată lumea așa cum e ea: cu praf, cu sudoare, cu urâțenie. Dar luna… luna e un alchimist. Ea preface totul în argint. Vezi tu, sub lumina ei până și mizeria devine mister, iar moartea pare doar un somn mai adânc. Soarele ne face sclavi ai zilei, dar luna ne face stăpâni peste visurile noastre. Ea singura care ne permite să vedem eternitatea fără să ne orbească.“ Am reținut și poemul „Canetti“ de Emil Nicolae. Acesta e prezent și cu un binevenit dosar Constantin Brâncuși – 150. Un alt interviu este realizat de Adrian G. Romila, cu Gheorghe Erizanu, directorul Editurii Cartier, care e de părere că „literatura română din Republica Moldova este integrată perfect, mai ales în ultimii ani, în spațiul cultural românesc“. Tot Ovidiu Pecican publică și „Normele“, o satiră într-un act. De asemenea, putem citi „Urma“, un text dramatic al lui Adrian Alui Gheorghe, care-și scenarizează propriul roman având același titlu. Menționăm și articolul lui Gelu Savonea, intitulat „Antonio Ferro în România“, așezat sub supratitlul România și Portugalia, două santinele în avanposturile Europei. Leo Butnaru ne propune un text-pretext cu titlul „Jurnalul lui Orfeu“. Un alt eseu îl are autor pe Bogdan Marius Istrate, „Iubire ca formă a absenței și a cunoașterii de sine“. Rubrica Polemos găzduiește un eseu de Magda Ursache, „Criticficțiuni și critifricțiuni“. În fine, sectorul de critică de întâmpinare e ilustrat prin recomandările de lectură semnate de Adrian G. Romila și o cronică la o carte de poezie sub semnătura lui Savu Popa. (Ne-am dori, desigur, ca acest capitol consacrat textelor de critică literară să fie unul mai extins, știut fiind că o echipă puternică de critici și recenzenți literari sporește valoarea oricărei reviste literare.) Oricum, Conta este o publicație remarcabilă, și aceasta grație redactorilor ei, scriitorii nemțeni Emil Nicolae (redactor-șef), Vlad Alui Gheorghe, Ion Dorofte, Adrian G. Romila, Gelu Savonea, care se alătură lui Adrian Alui Gheorghe (directorul revistei). (Cronicar)