O lecție care nu se învață niciodată?
Au trecut deja săptămâni și săptămâni de când partidele zise pro-europene se chinuie să alcătuiască un program de guvernare și, pe baza lui, să desemneze prim-ministrul și o echipă guvernamentală. Semnalele nu sunt deloc încurajatoare. Neînțelegeri, ceartă permanentă, diferențe de viziune (de remarcat: cuvântul „viziune“ nu este potrivit pentru o parte din cei în cauză!).
Unul dintre partide, PSD-ul, a deținut rolul principal în trecuta guvernare care ne-a dus în situația aceasta bugetară disperată, luând tot felul de măsuri populiste, unele strigătoare la cer (privilegii peste privilegii pentru clientela sa, pomeni peste pomeni pentru potențialii alegători). Iar acum nu dă dovadă că a învățat ceva din lecția precedentului eșec.
Ce aflăm că se dorește pentru viitor ca soluție este, din nou, așezarea poverii pe umerii celor care muncesc și sunt performanți (impozit progresiv, taxă de solidariate). Iarăși se vorbește așadar despre creșterea diverselor taxări (ușor de făcut, dintr-un condei). În loc să se pună accentul pe tăierea de sinecuri ale unei largi pături de profitori. În loc să se pună accentul pe reformele care întârzie sine die și care ne blochează accesul la fondurile (vitale pentru supraviețuirea noastră!) din PNRR. Mai nimic despre reducerea cheltuielilor statului și despre reformarea instituțiilor statului în care un număr considerabil de concetățeni de-ai noștri taie frunză la câini și, în schimb, se bucură de spor de periculozitate, de antenă, de vacanță, de hrană, de praf, de, de, de. Mai nimic despre diminuarea propriilor subvenții de partid. Mai nimic despre găurile negre reprezentate de unele întreprinderi și companii de stat, despre entitățile economice cu pierderi uriașe unde, culmea, lipsa de eficiență e răsplătită absurd cu salarii, prime, indemnizații amețitor de mari. Nimic despre pensiile speciale care ating și ele pragul absurdului, din moment ce vârsta de pensionare e patruzeci și ceva de ani, iar cuantumul pensiei întrece cel mai mare salariu, și acela enorm.
Cum de nu înțeleg viitorii guvernanți un adevăr simplu, de la care e obligatoriu să pornească în activitatea lor? Ei trebuie să se poarte astfel încât să fie un exemplu de urmat. Adică, trebuie să înceapă măsurile restrictive, tăierile și reducerile de la ei înșiși. Numai așa își vor reclădi credibilitatea. În condițiile în care cetățenii de rând se vor convinge de buna lor credință și de buna lor acțiune pentru țară, în care principiul sine qua non să fie echitatea, același tratament social pentru toți, atunci ei vor fi solidari cu conducătorii lor și vor accepta să strângă cureaua. Dacă nu, nu. Și în cazul acela, tsunami-ul partidelor extremiste nu va mai putea fi oprit. Ceea ce, desigur, va fi un dezastru. (Cronicar)
Scandalos
Un extraordinar articol de atitudine intitulat O Aură fără aură publică Ion Pop în numărul 5 al revistei „Apostrof“ (textul a apărut inițial în revista „Observator cultural“). Distinsul critic literar și remarcabilul poet intervine în cazul reprezentat de scandaloasa respingere a candidaturii Martei Petreu și a lui Mircea Cărtărescu ca membri corespondenți ai Academiei Române. Sunt, neîndoios, doi dintre cei mai importanți scriitori români de astăzi, cu performanțe literare de vârf, incontestabile, iar prezența lor în forul academic ar fi fost absolut firească și, totodată, ar fi fost onorantă pentru înalta instituție culturală. Și totuși, nu s-a întâmplat ceea ce ar fi fost normal să se întâmple. Academicianul Ion Pop, cunoscător dinăuntru al lucrurilor, ne explică de ce: din pricina unei imunde, odioase conspirații, puse la cale de Aura Potlog-Christi, la care au participat fratele ei, Andrei Potlog, dar și Valeriu Matei, Victor Voicu și, din păcate, Nicolae Breban. Înainte de a reproduce un fragment din lămuritorul text al lui Ion Pop, ni se pare îndreptățită o anume întrebare: cum să se decidă soarta unui scriitor, a fi sau nu membru al Academiei, prin votul unor oameni care sunt personalități în domeniile lor de activitate, dar sunt complet lipsiți de competență literară? Iată finalul articolului semnat de Ion Pop: „În ce-i privește pe cei doi scriitori căzuți la votul academic, este evident că nu prestigiul lor real a avut de suferit, ci din nefericire, victima a fost și rămâne instituția academică atrasă într-o urâtă și tenebroasă capcană, care îi afectează serios imaginea în opinia publică, cum s-a și văzut din reacțiile iscate mai ales de ultimul «accident». Meritau, oare, venerabila instituție și președintele ei actual să fie pătați de intrigile în formă continuată, cum se spune, ale unei persoane roase de invidie și măcinate de frustrări și resentimente, cum s-a dovedit a fi Aura Christi, cu ale sale… potlogării? Putem fi siguri acum că scriitoarea cu acest nobil pseudonim este și autoarea «anonimă» a calomniilor publicate în urmă cu câteva luni în ziarul «Cotidianul», oferite, cum s-a dovedit, ca teme cu variațiuni pentru «demascările» ulterioare. Pe scurt, avem de-a face, din păcate, cu o Aură fără aură.“ (Cronicar)
Gala Poeziei Române Contemporane 2025
Sâmbătă, 14 iunie 2025, începând cu ora 17:00, în cocheta sală Atrium Centurionum – de la sediul administrativ al județului Alba, s-a derulat cea mai recentă ediție a Galei Poeziei Române Contemporane. Evenimentul, devenit deja unul tradițional, a bifat ediția cu numărul 15. În cadrul acestei Gale – moderate de Cristian Pătrășconiu – au citit din creația proprie 16 poeți și poete, cu toții nume importante sau foarte promițătoare ale literaturii române contemporane: Gabriela Gheorghișor, Marta Petreu, Andreea Iulia Scridon, Markó Béla, Gabriel Chifu, Vasile Dan, Nichita Danilov, Gellu Dorian, Horia Gârbea, Ion Mureșan, Aurel Pantea, Adrian Popescu, Mircea Stâncel, Liviu Ioan Stoiciu, Robert Șerban și Varujan Vosganian. Prestația celor 16 poeți a fost acompaniată de considerații critice susținute de criticii literari Angelo Mitchievici și Vasile Spiridon. De asemenea, în cadrul Galei Poeziei Române Contemporane, au fost incluse trei momente muzicale apreciate, susținute de flautistul Ionuț Bogdan Ștefănescu, solist al Filarmonicii „George Enescu“ din București. Gala Poeziei Române Contemporane – un eveniment derulat cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii – a fost organizată de Consiliul Județean Alba, Uniunea Scriitorilor din România și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba. De menționat și detaliul – important – că acest eveniment a fost complementar spectaculoasei suite de eveniment dedicate Zilelor Municipiului Alba Iulia (Alba Fest2025), care au avut loc între 13-15 iunie în Cetatea Alba Carolina. (Reporter)
Festivalul Național de Literatură (FestLit Cluj 2025)
În zilele de 11 și 12 iunie 2025 s-a desfășurat cea de-a 12-a ediție a Festivalului Național de Literatură (FestLit Cluj 2025), organizat de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor.
Miercuri, 11 iunie, de la ora 17, în Sala Tonitza a Muzeului de Artă Cluj-Napoca, Rondul de gală a fost precedat de un Cuvânt despre Eminescu rostit de Ioana Both. Recitalul poetic maraton a fost susținut de peste 30 de poeți, români și maghiari, invitați de la reprezentanțele Filialei clujene (Bistrița-Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj), de la Filialele Mureș și Brașov, de la E-MIL (Liga scriitorilor maghiari din Transilvania). Cum ediția a stat sub semnul Dialogului între generații, la microfon s-au perindat poeți cu vârste între 17 și 95 de ani. Un spectacol al diversității și al comunicării libere, fără prejudecăți. Au citit/recitat Aurel Rău, Markó Béla, Ion Pop, Horia Bădescu, Mariana Bojan, Mihai Măniuțiu, Tompa Gábor, Vasile Igna, Andreea Iulia Scridon, Szántai János, Ion Mureșan, Gabriel Bota, Noémi László, Dan Breaz, Oana Boc, Adrian Popescu, Ana Herța, Florentin Popa, Robert Laszlo, Adriana Teodorescu, Menuț Maximinian, Vlad Moldovan, Daniel Moșoiu, Mărcuțiu-Rácz Dóra, Viorel Mureșan, Olimpiu Nușfelean, Karácsonyi Zsólt, Nicolae Avram, Daniel Săuca, Nicolae Scheianu, Gelu Vlașin, Alexandru Jurcan, Flaviu Claudiu Mihali și foarte tinerele Ana Ciobanu, Amalia Levey, Noemi Sabo. Un intermezzo muzical a fost asigurat de poeta Iulia Iacob (pian). Moderatoare: Doina Gecse Borgovan.
Joi, 12 iunie, de la ora 10, la sediul Filialei Cluj (str. Universității nr. 1) a avut loc un simpozion/dezbatere – Conversații între generații. Intervenții în deschidere: Aurel Codoban, Ion Pop, Balázs Imre József. Au mai intervenit Ion Mureșan, Gheorghe Glodeanu, Alina Pamfil, Olimpiu Nușfelean, Irina Petraș. Cu acest prilej, a fost lansată antologia Vremea uitată. Eseiști ai Transilvaniei (cea de-a 37-a antologie a Filialei Cluj), în care semnează 70 de scriitori ardeleni. Ea aduce alături eseiști ardeleni contemporani, deocamdată cu texte în limba română, urmând ca, într-un viitor nu foarte îndepărtat, să apară și varianta în limba maghiară.
Moderatoare: Irina Petraș și Constantina Raveca Buleu.
La Galeriile revistei „Steaua“, a putut fi vizitată expoziția „Cu gândiri și cu imagini”, grafică de Laura Poantă inspirată din opera eminesciană.
Reușita evenimentului se datorează sprijinului Primăriei Cluj-Napoca, Muzeului de Artă Cluj-Napoca, Editurii Școala Ardeleană, dar și tuturor participanților care au asigurat o atmosferă de caldă colegialitate și implicare entuziastă.