Înainte de a fi telescopul cel mai scump din lume, James Webb a fost un om politic american, însărcinat de președintele Lyndon Johnson să conducă NASA între anii 1961 și 1968. Lui i se datorează în bună măsură reușitele programului Apollo. În memoria sa, cel mai performant telescop (care a costat peste 10 miliarde de dolari, mult peste estimarea inițială) îi poartă numele. Asta în ciuda unei petiții semnate de mai mulți activiști progresiști (printre care și patru astronomi) care îl acuză de persecuția unor homosexuali pe cînd era secretar de stat în guvernul Truman. Plus, zicea petiția, eliminarea unui slujbaș de la NASA pentru același motiv. Răspunsul agenției spațiale americane a fost ferm, arătînd că, în urma unor cercetări amănunțite, nici în arhivele organizației, nici în cele ale administrației federale nu au găsit vreun motiv pentru schimbarea numelui.
Telescopul a fost lansat pe orbită, că de pe Pămînt nu se vede prea bine Cosmosul, oricît ne place nouă să ne uităm la stele. Am urmărit cu interes, vorba ceea, toată vînzoleala în jurul acestui gigantic telescop care se află în afara atmosferei (care deformează imaginile, s-a zis), într-un punct Lagrange, adică într-un loc unde gravitația Pămîntului și cea a Lunii sînt egale.
Primele imagini, de fapt prima imagine fotografică realizată de Telescopul Webb a fost arătată lumii pe 11 iulie, anul curent, de însuși președintele Biden. Dacă nu are mari merite să ocupe un loc fruntaș în istoria SUA, cu fotografia asta va intra în istoria astronomiei. În replică, și președintele Macron a anunțat pe internet că e mîndru de faptul că și Franța a contribuit la acest adevărat miracol științific.
Am privit poza și, probabil, că și mulți dintre cei care citesc aceste rînduri au privit-o și ei. Seamănă cu o lucrare de Jackson Pollock, doar că mai complexă, cu un fundal mai întunecat. S-a spus că în poza respectivă se vede Universul așa cum a arătat el în urmă cu cîteva miliarde de ani. Personal, cînd cineva vorbește despre perioade de milioane de ani, m-a pierdut, imaginația mea nu se poate adapta la astfel de perioade. Cu atît mai mult miliardele de ani. Deci, un dispozitiv care a costat zece miliarde de dolari ne prezintă o poză care merge în urmă în spațiu-timp 4,6 miliarde de ani. Cam doi dolari la un an.
Entuziasmul general a cuprins oameni de știință, dar și iubitorii de mistere, gînditorii profesioniști și amatorii. Sîntem martorii unei fotografii care ne arată Universul cum nu a mai fost văzut niciodată. Telescopul James Webb a stat ore în șir, ca un paparazzo, și a reușit să surprindă stele, galaxii, găuri negre, false găuri negre, semnale ce călătoresc prin spațiu. În fine, totul e mai clar acum. Nu știm de unde venim, dar știm unde am nimerit.
În acest context de mare efervescență, omul de știință francez Étienne Klein, director de cercetare la Comisariatul pentru Energie Atomică, a postat pe Twitter, în data de 31 iulie, o imagine însoțită de următoarea explicație: „Fotografie cu Proxima din Centaur, steaua cea mai apropiată de soare, situată la 4,2 ani lumină de noi. Imagine realizată de JWST. La acest nivel al detaliilor, o nouă lume ni se dezvăluie zi după zi“. Într-adevăr, detaliile sînt surprinzătoare, pentru că imaginea reprezintă o felie de chorizo, realizată pe fundal negru.
Ca fost autor de fake-news, trebuie să recunosc că e un montaj excelent. Felia de chorizo a fost luată drept planetă (roșie) și a fost răspîndită cu multă rîvnă. Speriat, poate, de succesul farsei, autorul a revenit cu o postare ulterioară: „Potrivit cosmologiei contemporane, nici un obiect asemănător mezelurilor spaniole nu se află în altă parte decît pe Terra. Mă simt obligat să precizez că postarea care arăta un pretins clișeu al planetei Proxima din Centaur a fost o formă de amuzament. Să învățăm să ne ferim de argumentele de autoritate, cît și de elocvența spontană a unor imagini“. Intervievat de Huffpost (Franța), omul de știință a nuanțat gluma: „Este prima dată cînd fac și eu o glumă, pe această rețea sînt prezent mai mult ca o figură de autoritate științifică. Vestea bună e că destul de mulți s-au prins de prima dată că e vorba de o farsă, deși a trebuit să mai scriu de două ori ca să dezmint. Asta ilustrează foarte bine faptul că pe acest tip de rețele sociale fake-news-urile au succes mai mare decît informațiile adevărate. Cred că dacă nu aș fi spus că e o fotografie făcută de James Webb, nu ar fi avut un asemenea succes.“
Ca replică la felia de chorizo, un alt internaut a postat fotografia unei măsline găurite, tot pe fundal negru, descriind-o drept imaginea unei eclipse venite tot din constelația Centaurului.
Deși Étienne Klein spune că era la prima sa glumă, felia de chorizo nu era la prima apariție. Mai fusese pusă în circulație în 2018, de o tînără furioasă că nu a reușit să pozeze eclipsa de lună, deși a stat la pîndă ore în șir. A postat felia de chorizo cu explicația: „O lună mereu musculoasă și deloc flască. Și roșie, pentru că, așa cum ar spune poetul, treizeci de ani de socialism fac rău“. Cum telescopul James Webb nu funcționa pe atunci, felia lunară de chorizo nu s-a bucurat de prestigiul științific și nu a avut un succes la fel de mare precum planeta cu boia din Centaur.
E plăcut, totuși, să vedem că lumea nu și-a pierdut de tot umorul, că și oamenii de știință mai coboară din laboratoare în piața publică virtuală. În acest caz, cineva s-a gîndit că, la ditamai Calea Laptelui, merge și o felie de salam picant.