Recent, Casa Cărții de Știință a publicat un volum masiv purtând semnătura unuia dintre cei mai importanți cronicari literari ai momentului, Răzvan Voncu. Este vorba despre lucrarea intitulată Profiluri literare clujene, o amplă panoramă a scriitorilor care și-au desfășurat activitatea în celebrul oraș de pe malul Someșului. Cartea se deschide cu un studiu introductiv în care autorul își expune ideile. Deși nu este clujean nici prin naștere, nici prin domiciliu, Răzvan Voncu a resimțit din plin mirajul cultural al cetății de pe Someș. A ales să devină membru al Filialei Cluj-Napoca a Uniunii Scriitorilor din România datorită respectului pentru activitatea culturală desfășurată în capitala Transilvaniei. Exegetul recunoaște că a fost atras de autorii clujeni încă de pe vremea liceului, de unde interesul manifestat față de o serie de autori precum D. Popovici, Adrian Marino, Mircea Zaciu, Ioana Em. Petrescu, Ion Vlad, Marian Papahagi, Ion Pop și alții. Criticul simte nevoia să precizeze că această carte, ce vine să încununeze o bogată activitate literară, nu este o istorie regională, nici o geografie literară. Răzvan Voncu ne propune o amplă galerie de Profiluri literare clujene, în care accentul este pus pe ideea de valoare. Deși nu este vorba despre o lucrare de sinteză, nici despre o culegere de micromonografii, prin profunzimea și originalitatea comentariilor, lucrarea reușește să sugereze valoarea și marea diversitate a scriitorilor investigați.
Înainte de toate, Răzvan Voncu simte nevoia să precizeze semnificațiile conceptului de „scriitor clujean”, deoarece nu toți cei care au scris literatură în Cluj pot fi socotiți clujeni. Drept consecință, locul nașterii, studiile efectuate sau activitatea desfășurată pe scena literară clujeană nu sunt considerate niște criterii infailibile. Sub acest aspect, apare exemplul unor creatori precum Lucian Blaga, Augustin Buzura, D.R. Popescu, Horia Bădescu, Nicolae Prelipceanu, Ana Blandiana și Ioan Alexandru, legați o anumită perioadă de orașul de pe Someș. Principalul criteriu asumat de către exeget în definirea noțiunii de „scriitor clujean” a fost creația, cu alte cuvinte, „contribuția mai mică sau mai mare, prin opera literară proprie, la un mod «clujean» de definire a literaturii care, ulterior, prin valoare, să participe vizibil și în concertul literaturii naționale”. Exegetul este conștient de limitele demersului său, care nu este o istorie, un dicționar sau o monografie a Clujului literar. În ciuda unei panorame ce tinde către exhaustivitate, există și absențe notabile, după cum și profilurile schițate se dovedesc, uneori, incomplete. Nefiind un vorbitor de limbă maghiară, cronicarul literar s-a mulțumit să comenteze exclusiv cărțile apărute în limba română. Sumarul cărții rămâne deschis, exegetul promițând să abordeze și operele altor autori clujeni în scrierile sale viitoare. Răzvan Voncu precizează faptul că textele reunite în recentul volum nu sunt noi. Cu câteva excepții, ele au apărut în alte volume sau în diferite reviste. Ele dobândesc însă o altă dimensiune prin reordonarea lor tematică. Cartea reunește un număr impresionant de 52 de profiluri, la care, în final, se adaugă un „tablou de grup” consacrat Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor din România. În opinia lui Răzvan Voncu, în secolul XXI, centrul de greutate al literaturii române s-a mutat la Cluj-Napoca, fapt explicat prin viața culturală efervescentă a urbei. Comentariile încearcă să circumscrie elementele caracteristice ale „spiritului clujean” în literatura română. Clujul literar îi oferă criticului literar un tablou fascinant, pe care îl privește cu admirație și cu real interes.
Scriitorii investigați nu se bucură de aceeași atenție din partea exegetului. Ediția critică a scrierilor lui Ion Agârbiceanu se transformă într-un pretext de a vorbi pe larg despre „unul dintre cei mai interesanți dintre clasicii mai puțin frecventați azi”. Pagini substanțiale sunt dedicate și altor autori, precum Lucian Blaga, Ion Negoițescu, Radu Stanca, Ion D. Sîrbu, Nicolae Balotă, Ovidiu Drimba, Liviu Rusu, A.E. Baconsky, Aurel Rău, D.R. Popescu, Nicolae Prelipceanu, Al. Căprariu, Ion Cocora, Constantin Cubleșan, Augustin Buzura, Adrian Marino, Mircea Zaciu, Ion Vlad, Liviu Petrescu, Ioana Em. Petrescu, Ion Pop, Adrian Popescu, Marian Papahagi, Ion Vartic, Irina Petraș, Ion Mureșan și mulți alții. De fiecare dată, Răzvan Voncu se dovedește foarte bine documentat. Nu întâmplător, el se ocupă adesea de aspectele mai puțin cunoscute ale autorilor investigați. De regulă, pretextul comentariilor este oferit de noutățile apărute în librării. Analizând, de exemplu, lucrările profesorului Ion Vlad, Răzvan Voncu vorbește despre existența unei școli clujene distincte în critica și teoria literară românească.
Chiar dacă rămâne o carte deschisă, Profiluri literare clujene reprezintă o reușită lucrare de sinteză, în măsură să circumscrie în profunzime bogata viață literară a urbei de pe Someș.