Lumea în care trăim
Curtea Constituțională a amânat încă o dată să se pronunțe asupra reformei pensiilor magistraților. În opinia CSM, reducerea (firească, spunem noi) a unor drepturi exorbitante (pensia mai mare decât cel mai mare salariu și pensionarea la vârsta de 47 de ani, când în alte profesii abia se pornește la drum!) ar echivala cu un atac împotriva independenței justiției: absolut aberant! l S-a decernat Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2025. Câștigător este un scriitor maghiar, László Krasznahorkai, născut în anul 1954 (este cogenerațional cu promoția 80 de la noi), într-o localitatea de la granița cu țara noastră, Gyula. Mircea Cărtărescu s-a aflat și el printre favoriți. l Ministrul de Externe român Oana Țoiu s-a întâlnit la Washington cu Secretarul de Stat american Marco Rubio. l Donald Trump a sperat să primească Premiul Nobel pentru Pace, pe care l-a și cerut direct: el consideră că merită acest premiu fiindcă a pus capăt la nu mai puțin de șapte războaie. Între ele, din păcate, nu este și conflictul sângeros din Ucraina. Vineri, 10 octombrie, așteptările sale s-au spulberat. Distincția a fost câștigată de Maria Corina Machado din Venezuela. l Aurul a ajuns la 4000 de dolari pe uncie. l Ucraina introduce o nouă rută pe calea ferată: un tren cu circulație zilnică va lega Kievul de București. l Șase dintre consilierii prezidențiali ai lui Nicușor Dan au fost eliberați din funcție. Printre ei se află Cristian Diaconescu și Luminița Odobescu. Între cei 16 consilieri care formează noua echipă de la Cotroceni, regăsim nume cunoscute: Valentin Naumescu, Marius Lazurca, Ludovic Orban, Eugen Tomac. l USR și PNL cer reducerea numărului de parlamentari la 300. PSD, UDMR și Grupul minorităților etnice se opun. l În munții Făgăraș și Bucegi, la altitudini de peste 2 000 de metri, avem troiene de peste 80 de centimetri înălțime și avalanșe. l Tot vineri, 10 octombrie, agenția de rating Standard & Poor’s a decis sa mențină ratingul de țară al României. Cealaltă variantă, dezastruoasă, era să fim retrogradați la junk. l Directorul Poștei Române anunță ca va începe o amplă acțiune de modernizare a oficiilor poștale din țară. Era și cazul: toate aceste oficii arată foarte rău, iar poșta pare astăzi o instituție încremenită într-un trecut trist. l S-a alcătuit un top al țărilor europene care au cei mai mulți miliardari: pe primul loc e Germania (cu 171 de miliardari), urmată de Italia (74 de miliardari), Regatul Unit (55 de miliardari) și Franța (52 de miliardari). Chiar și în România există un număr de 6 miliardari: unii se vede că n-au pierdut vremea. l Doar două universități românești, ASE București și UMF Carol Davila București, apar în top 1000 al Times Higher Education World University Rankings 2026 (însă ambele, regretabil, figurează în zona 801-1000 a clasamentului!). l O biserică din New York și-a deschis porțile pentru animale. Cai, câini, păsări exotice și broaște țestoase au primit binecuvântarea preoților. l Autorul atacului de la sinagoga din Manchester, soldat cu doi morți, a sunat la poliție în momentele atacului și a jurat credință grupării Statul Islamic. l Rusia își pierde cel mai mare client european pentru gaze, e vorba despre Turcia, care s-a orientat spre importuri din Statele Unite. l O vioară care i-a aparținut lui Albert Einstein s-a vândut la licitație cu suma de 860 000 de lire sterline. (Cronicar)
Programele culturale ale USR
În afară de manifestările literare ale filialelor sale, Uniunea Scriitorilor din România a inițiat și desfășoară an de an o serie de proiecte culturale naționale, bine definite, care acoperă mai toate palierele activității literare. În semestrul II se derulează câteva evenimente literare importante: Concursul de creații literare Literatura tinerilor la Neptun, Festivalul Prima Verba la Drobeta Turnu Severin, Simpozionul E. Lovinescu la București, Festivalul Limba Română la Brașov, Interferențe româno-maghiare la Târgu Mureș, Colocviul Romanului Românesc la Alba Iulia, Gala Scriitorii Anului la Iași și decernarea Premiului Cartea Anului, acordat de revista noastră. După ce reguli au loc toate aceste evenimente literare? Uniunea Scriitorilor este organizatorul principal și colaborează cu diferite entități culturale din țară. Finanțarea, în general modestă, este asigurată din surse proprii și prin contribuția tuturor acestor parteneri. De asemenea, pentru fiecare proiect, Uniunea Scriitorilor solicită sprijin financiar de la forul care are datoria să susțină cultura, în general, și literatura română contemporană, în particular, e vorba despre Ministerul Culturii. Sumele cerute sunt mici, chiar în comparație cu cele solicitate și obținute de diverse asociații fără nicio relevanță culturală pentru proiecte cu totul discutabile (a se consulta lista acestor finanțări făcută publică pe site-ul MC). De precizat: pentru proiectele programate în semestrul II, cererile la MC nu se pot depune de la începutul anului, ci doar în semestrul II! Ei bine, în luna iulie, ne-am conformat și am trimis solicitările, dar ni s-a răspuns că Ministerul nu mai dispune absolut deloc de fonduri, căci toate au fost consumate în prima jumătate a anului! Cum e posibil așa ceva, ce fel de ministru a fost acela care a coordonat astfel, atât de defectuos, lucrurile?! La această administrare nechibzuită a domeniului cultural se adaugă și noua ordonanță de urgență a Guvernului care restricționează finanțările locale. Sursa legiferată de finanțare a Uniunii Scriitorilor, taxa de timbru, este și ea în suferință. Așa încât, e inutil să ne lamentăm, starea de fapt e așa cum e, dezamăgitoare, și Uniunea Scriitorilor se vede în situația să nu-și poată derula proiecte literare de tradiție. Nu e deloc în regulă. Această disfuncționalitate, această eclipsă literară ne îngrijorează. Întreruperea, suspendarea fluxului cultural nu trebuie să se petreacă nici în vreme de catastrofe, de conflagrații, darămite în condiții de normalitate. E chiar atât de greu de înțeles de către cei care conduc treburile publice? (Cronicar)
P.S. Prin eforturile deosebite ale Ministrului Culturii, Gala Scriitorii Anului, ediție aniversară, a X-a, va fi salvată. Îi mulțumim domnului András Demeter! Sunt, iată, și oficiali ai statului român care înțeleg însemnătatea actului cultural.
ARCCA
Cunoaștem toți tărășeniile acelea românești de tot râsul-plânsul, întâmplări pe cât de absurde pe atât de reale: firme care rulează afaceri de milioane de euro și figurează cu sediul în vreun apartament prăpădit, având ca proprietară/ acționară în acte o biată pensionară trecută bine de pragul vârstei de optzeci de ani, care și-a descoperit brusc, târziu talentul tranzacțiilor bănoase. Sau alt exemplu de potlogărie: apartamente unde sunt înregistrate ca având domiciliul sute și sute de persoane, de obicei din Moldova de peste Prut, pentru obținerea cărții de identitate și a cetățeniei. Există un caz de fals flagrant, sfidător și în lumea literară, care ne privește direct: Asociația ARCCA; aceasta încasează taxa de timbru literar.
Rezumând pentru cei care nu sunt la curent cu chestiunea: timbrul literar este menit să sprijine activitatea scriitorilor români. Actuala lege reprezintă o reînnoire, o aducere la zi a unei inițiative care a existat la noi încă din perioada interbelică, pe vremea Societății Scriitorilor Români. Atunci, cărțile se vindeau cu un timbru fizic lipit pe copertă și sumele reveneau SSR. În zilele noastre, printr-o operație de inginerie financiară, sensul legii a fost deturnat: o editoare a înființat o asociație cu nu mai mult de 11 membri, dintre care scriitor nu era decât unul (acesta habar n-avea ce urmărea de fapt respectiva asociație, iar între timp el a și trecut în lumea drepților!). Odată înființată, fantomatica asociație a obținut, cu sprijinul suspect de generos al funcționarilor Ministerului Culturii, dreptul (necuvenit!) de a încasa taxa de timbru. Și astfel, în loc să ajungă la scriitori (Uniunea Scriitorilor numără peste 2600 de membri!), taxa de timbru a început să ia calea editorilor, a asociației ARCCA (cu nici 11 membri!). Evident, autorii cărților, sărmanii de ei, mulțumiți că măcar sunt publicați (deși rareori primesc vreun onorariu pentru scrierile lor!), au optat pentru virarea taxei de 2% din prețul respectivelor scrieri către ARCCA (așa cum le cereau editorii!).
Ce se întâmplă cu banii adunați? Sunt folosiți nu de scriitori, ci de editori, în fel de fel de acțiuni care-i avantajează. De pildă, cu aceste sume se scapă de stocuri: se plătesc titlurile nevandabile din producția editurilor și volumele greu de citit se donează la diverse școli și biblioteci. Oricum, banii nu ajung la adevărații destinatari ai fondurilor, adică la scriitori. Sigur s-ar răsuci în mormânt un Rebreanu (îl numim pe el ca fiind unul dintre inițiatorii primei forme a taxei de timbru literar), dacă ar vedea ce afacere ingenioasă, pe șleau spus ce șmecherie, le-a dat prin cap editorilor să pună la cale, privându-i pe scriitori de ceea ce este de drept al lor. (Cronicar)
Reviste literare – Libris
Am primit la redacție revista brașoveană Libris (Lecturi, taifasuri, stări de spirit). Din sumarul nu mărului 3/ 2025, plin de distincție prin concepția grafică și substanțial prin conținut, am reținut mai multe texte: „Aurea me di ocritas“, editorialul semnat de Adrian Lesenciuc, redactorul-șef al publicației. „În Occident, majoritatea premiilor literare sunt adresate clasei de mijloc (în ceea ce privește vârsta și capacitatea creatoare), scriitorilor activi și cu potențial de a produce în continuare literatură de înalt nivel. La noi există două categorii de premii, pentru extremele vârstelor, omițându-se aproape complet activitatea celor din mijloc“, scrie Adrian Lesenciuc. Afirmațiile sale sunt incitante și ar merita o discuție mai largă, eventual cu puncte de vedere diferite, polemice. Poate altă dată… Apoi, de remarcat: conferința „Ospățul la români“, susținută de Simona Antonescu la Festivalul Vin la munte, Brașov-2025; interviul cu Ovidiu Pecican (realizat de Romeo Couti); proză de George David și Irina Holca; poezie de Silviu Dudescu și Daria Mihalache (debut); eseuri de Cristian Muntean și Alina Mușina; cronici literare de Adrian Lesenciuc, Cristian Muntean, Codruț Constantinescu, Iulian Cătălui și Laurențiu-Ciprian Tudor; un poem de Dinu Flâmând, dedicat lui Lobo Antunes: „Iar cum în mutismul tău poliglot/ lent te desparți tu acuma de noi/ prelungindu-te în tăcere și în absență/ spre vastele tale ținuturi interioare// cum să te mai ajungem noi la frontiera nopții/ în penumbra ischemică și pe latura cea mai aspră/ a invizibilului – mă întreb – încercând să-ți trimitem/ semne de la marginea acestei pălăvrăgeli/ care pe tine nici nu te mai conține?…“ Recomandăm cu căldură această revistă care demonstrează și ea că Adrian Lesenciuc și colaboratorii săi au reușit să transforme Brașovul într-un centru literar semnificativ. (Cronicar)
„Interferenţe literare româno-maghiare“ – a VIII-a ediție
Filiala Târgu Mureş a Uniunii Scriitorilor din România, Societatea Scriitorilor Mureșeni – Editura
Ardealul, în parteneriat cu Consiliul Județean Mureș, Primăria Tg. Mureș și Fundația Communitas au
organizat în data de 11 octombrie, în sala de Studio a Radio Târgu Mureș, simpozionul „Interferenţe
literare româno-maghiare“. A fost a VIII-a ediție a acestei manifestări, tema celui mai recent simpozion
din această suită fiind Noi şi voi. Români şi maghiari în oglinda celorlalţi. În cadrul manifestării au susținut prelegeri Demény Péter – Noi şi voi. Români şi maghiari în oglinda celorlalţi , şi Valentin Trifescu – Alteritatea transilvăneană. De asemenea, au fost prezentate două volume – cele mai recente dintre cele realizate în cadrul programului de traducere: Szabó Róbert Csaba: Tăul iadului/(Pokoltó) roman, tradus de Kocsis Francisko (Editura Cartea Românească 2025, Bucureşti) şi Ioan T. Morar: Lindenfeld roman, tradus de Koszta Gabriella (Editura Bookart 2025, Miercurea Ciuc).
Premianţii ediţiei din acest an ai „Intereferențelor literare româno-maghiare“ au fost
Valentin Trifescu eseist, critic şi istoric literar, şi André Ferenc, poet, traducător. Cu același prilej,
a fost prezentat volumul extins, aflat la ediţia a doua, al Cărţii de vizită / Névjegyek – Autoportrete
literare / Irodalmi önarcképek. De asemenea, au avut loc lecturi publice din creaţiile scriitorilor
români şi maghiari şi lecturile literare în limbile română şi maghiară. Simpozionul, la care au
participat și Angelo Mitchievici, vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din România, și Cristian
Pătrășconiu, director de programe interne al U.S.R., a fost moderat de Markó Béla preşedintele
Filialei Târgu Mureş, şi Eugeniu Nistor, responsabil al Secţiei române. (Reporter)