Activitatea Filialelor Uniunii Scriitorilor – O colecție editorială
Există o sumedenie de evenimente, inițiative și proiecte culturale semnificative, concepute și derulate de Filialele Uniunii Scriitorilor, care au darul de a configura un peisaj literar dinamic, semnificativ. Toate acestea ar putea sta sub genericul Viața literară sau Activitatea Filialelor USR. Prezentăm aici două exemple. La Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor, am descoperit și semnalăm cu plăcere un demers editorial întru totul meritoriu. La Editura clujeană Casa Cărții de Știință a fost inițiată o colecție de volume intitulată Scriitori aleși. Coordonatoarea colecției este Irina Petraș. Au apărut până acum în această serie, în condiții grafice elegante, mai multe titluri remarcabile; despre unele revista noastră a scris, despre celelalte urmează să scrie: Ion Pop, Lecturi din mers; Aurel Rău, Lucian Blaga în timp și în etern (critică, versuri, proză); Adrian Popescu, Și Dante poate fi cenzurat?; Mihai Măniuțiu, Povestiri pentru copii mai mici sau mai mari; Constantin Cubleșan, Fecioara de fum (trei nuvele fantastice); Constantina Raveca Buleu, Interhermetica. Studii și eseuri; Florina Ilis, Cinci nori colorați pe cerul de răsărit; și, în fine, un eseu al celei căreia i se datorează prețiosul proiect editorial, Irina Petraș – Moartea la purtător. Acesta ni se pare un exemplu de bună, temeinică practică scriitoricească și editorială: autori aleși și cărți scoase sub îngrijirea unui critic literar de recunoscută autoritate. E un mod prin care se pot evidenția convingător valorile și activitatea unei filiale a Uniunii Scriitorilor. (Cronicar)
Activitatea Filialelor Uniunii Scriitorilor – O publicație literară
Și al doilea exemplu. Peste tot prin țară apar publicații literare. Ele sunt de două feluri: publicații de criticat, atunci când ilustrează spiritul îngust provincial, derizoriu, promovând nume locale pe care le gonflează nejustificat, căci scrierile lor sunt slabe calitativ (aceste publicații afirmă, în fond, o ierarhie a valorilor pe dos față de cea reală); și publicații de lăudat, atunci când revista, deși apare în provincie, nu are nimic provincial în conținutul ei, fiind conectată la fluxul normal de valori literare. Scriitorii din Drobeta Turnu-Severin, membri ai Filialei Craiova a USR, editează o revistă trimestrială, Amfitrion, fondată în anul 1995, care face parte din a doua categorie, a publicațiilor care slujesc scrisul literar autentic. De ce simt nevoia ei, ca grupare literară, să editeze o revistă a lor? Simplu și firesc: pentru a-și face auzită propria voce, pentru a participa la circuitul literar național. Numărul recent primit la redacție (nr. 3, 2025) probează acest lucru. Am reținut din sumarul bogat: editorialul „Conștiență existențială și conștiință auctorială“, semnat de Nicolae Jinga (redactorul-șef al Amfitrionului). Apoi, tot el, sub semnul rubricii Confluențe, consacră o amplă relatare privind unul dintre cele mai importante proiecte literare ale USR, Turnirul de Poezie, ajuns la a XIV-a ediție (poeții Filialei Craiova a USR au participat la patru dintre aceste concursuri). Foarte bun este grupajul liric reunind versuri semnate de Mihai Firică (câștigătorul din acest an al Turnirului), Liviu Ioan Stoiciu, Constantin Urucu și Alexandru Drăghici. Fragmente de proză propun Roxana Manea și Valentin Vasilescu. Capitolul de critică literară conține cronici scrise de Viorica Gligor (despre Gabriela Gheorghișor), Mihai Firică (despre Camelia Radulian), Viorica Stăvaru (despre Robert Șerban). Ne este oferit și un admirabil eseu de Ioan Stanomir, „«Ex occidente lux!»: un secol de lovinescianism“; am reținut profilul artistului plastic Silviu Spirescu, cu reușite reproduceri color ale lucrărilor sale. Interesantă ni s-a părut rubrica Sacrarium, despre istoricul bisericii din Turtaba. Cronici teatrale și de arte plastice, rubricile Patrimoniu și Arhivalii, traduceri din literatura străină, agenda manifestărilor organizate de Palatul Culturii „Teodor Costescu“ (directoare – Delia Rîmniceanu) completează sumarul echilibrat și atractiv al revistei Amfitrion. (Cronicar)
Evenimente USR
Festivalul „Limba Română“
În perioada 2-3 octombrie, Uniunea Scriitorilor din România a organizat la Brașov, prin intermediul filialei locale, cea de-a patra ediție a Festivalului „Limba Română“. La buna organizare a festivalului au contribuit Primăria Municipiului Brașov prin Centrul Cultural Apollonia și grupul de firme Libris prin Librăria Libris „Șt.O. Iosif“ și Editura Creator, dar și societatea comercială Socorom. Cea de-a patra ediție a festivalului a fost prima internațională, alături de scriitorii români prezenți la Brașov numărându-se și scriitori și traducători reprezentativi din Franța, Grecia și Portugalia.
Lucrările au fost deschise la Banca de Cultură Apollonia de președintele Uniunii Scriitorilor, Varujan Vosganian, și au continuat cu dezbaterile pe tema Limba română. Cui bono?, moderate de scriitorul și jurnalistul cultural Cristian Pătrășconiu. În prima serie de dezbateri au fost invitați președintele Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian, și vicepreședintele Asociației Scriitorilor din Portugalia, José Manuel de Vasconcelos. A urmat decernarea Premiului „Ștefan Baciu“ pentru promovarea literaturii române în lume (juriul fiind alcătuit din José Manuel de Vasconcelos, președinte, și din scriitorii Roxana Baltaru, Felix Nicolau, Ivan Pilchin și Flavia Teoc) traducătoarei Angela Bratsou din Atena, „pentru vasta serie de traduceri din literatura română, pentru activitatea de reprezentare, promovare și protejare a culturii naționale în Grecia, suplinind lipsa unei instituții de profil, și pentru promovarea dialogului dintre cele două culturi“. A doua serie de dezbateri a inclus intervențiile traducătorilor Jean Poncet și Angela Bratsou, precum și ale scriitorilor români Gabriel Chifu, Angelo Mitchievici, Vasile Spiridon și Horia Gârbea.
În cea de-a doua zi a festivalului, la Librăria Libris „Șt.O. Iosif“, au fost invitați în dezbatere scriitorii Liana Sakelliou, Dinu Flămând, Cristinel Munteanu, Denisa Crăciun și Adrian Lesenciuc. Evenimentul s-a încheiat cu festivitatea de decernare a premiilor Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România (juriul fiind alcătuit din Ion Simota – președinte și Cătălin Badea-Gheracostea, Virgil Borcan, Codruț Constantinescu și Maria Pilchin – membri). Premiul de debut s-a acordat ex aequo poetelor Iarina Copuzaru și Nicoleta Șimon, premiul Cartea anului 2024 i-a revenit eseistului și criticului literar brașovean Iulian Cătălui pentru „Realismul magic latinoamerican și universal“, iar premiul Opera omnia poetei și coordonatoarei, alături de Alexandru Mușina, a Cenaclului 19 (care a dus la constituirea Școlii de la Brașov), Angela Nache-Mamier. Post-festival au avut loc o serie de întâlniri literare: lansări de carte, recitaluri de poezie cu scriitorii invitați, printre cărțile lansate fiind cele semnate de Alina Gherasim, Laurențiu-Ciprian Tudor, Liana Sakelliou, José Manuel de Vasconcelos și Dinu Flămând, dar și antologia bilingvă de poezie coordonată de Angela Bratsou și Adrian Lesenciuc, Soirées musicales, și numărul 3/2025 al revistei literare Libris. (Rep.)
Sincronismul lovinescian în dezbatere
La data de 1 octombrie, la Clubul Academicienilor, a avut loc dezbaterea „Sincronismul lovinescian în dezbatere“, organizată, în cotutelă de Uniunea Scriitorilor din România și Academia Română. Evenimentul a avut în centrul său opera majoră a lui E. Lovinescu de la a cărei publicare – în trei volume, pe intervalul a doi ani consecutivi – s-au împlinit 100 de ani: Istoria civilizației române moderne. Cuvântul de întâmpinare de la această dezbatere i-a aparținut vicepreședintelui Academiei Române, Mircea Dumitru. Comunicările – de o înaltă ținută intelectuală – susținute cu acest prilej au fost în număr de șase. Iată lista vorbitorilor și tematica abordată de fiecare dintre aceștia: Mihai Zamfir – „Urmașii lui E. Lovinescu“; Varujan Vosganian – „Eliberarea din captivitatea monitorizărilor“; Paul Cernat – „E. Lovinescu, «învinsul situațiilor oficiale»“; Angelo Mitchievici – „Literatura română și modernitatea în contextul teoriilor lovinesciene“; Ioan Stanomir –„Un liberal conservator: E. Lovinescu“; Vasile Spiridon – „Sincronism și (in)diferență astăzi“.
Intervențiile tuturor participanților la acest colocviu pot fi vizionate pe canalul Youtube al Academiei Române. De asemenea, în curând, România literară va publica un amplu dosar tematic în care se vor regăsi, în versiune publicabilă, toate luările de poziție de la dezbaterea co-organizată de Uniunea Scriitorilor din România și Academia Română. (Reporter)
Întâlnire și Antologie a scriitorilor din Balcani
La Livadia și Aliartos, în sudul Greciei, a avut loc, în perioada 24-28 septembrie, întâlnirea scriito rilor din Balcani, cu participanți din 12 țări printre care și România. A fost prezentată și o Antologie de literatură, tradusă în limba greacă – Balcania – cu 55 de autori, având 450 pagini. În cuprinsul ei au apărut traduceri din poezia scriitorilor români Ana Blandiana, Gabriel Chifu, Horia Gârbea, Varujan Vosganian. Textele au fost traduse de poeta Silvana Depounti. La eveniment au participat cu comunicări și au moderat grupuri de discuții Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor din România, și Horia Gârbea. (Rep.)