O disfuncționalitate
Din șirul de disfuncționalități existente între breasla scriitoricească și diverse instituții ale statului, semnalăm acum una. Pentru domeniul literar exista o bună regulă aplicată după 1989. Președinția țării consulta Uniunea Scriitorilor, instituția reprezentativă pentru cultura scrisă, iar aceasta, în cunoștință de cauză, prin decizia forurilor sale de conducere, înainta o listă de scriitori care, prin meritele lor literare cunoscute, sunt îndreptățiți să fie răsplătiți cu ordine și medalii ale statului român.
Lucrurile au funcționat foarte bine în mandatele președinților Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu. Până acum zece ani. Apoi, surprinzător și fără explicație, acest circuit s-a întrerupt. S-au mai acordat asemenea distincții, dar fără ca scriitorii să mai fie întrebați dacă au propuneri (propuneri bazate, desigur, pe valoarea activității scriitoricești!).
Dacă am aflat că asemenea distincții s-au acordat totuși, am aflat cu totul întâmplător și târziu, post-factum, din mijloacele publice de informare. Și, regretabil, pe lista celor astfel recompensați se găseau nume cu totul modeste la nivelul creației literare naționale, iar alte nume, care ar fi meritat cu prisosință o asemenea recunoaștere, au fost ocolite. Care au fost criteriile de selecție, cine a hotărât și de ce a ales această formă de evidențiere pentru autori insignifianți în detrimentul unor creatori importanți? – ne-am întrebat derutați și n-am fost în stare să răspundem.
Sperăm, sperăm ca prin alegerile din luna mai să se revină la normal. Regulile, bunul-simț, respectul pentru valoare trebuie să primeze și aici, iar nu bunul plac și ignorarea sfidătoare a celor care se pricep.
Nu înțeleg: de ce să comitem inechități, când ar fi atât de simplu să funcționăm cum se cuvine, ascultând de niște reguli care și-au probat valabilitatea? (G.C.)
„Res Publica“ lângă „Justiția memoriei“
Teodor Baconschi și Adrian Papahagi au fost protagoniștii primei întâlniri din noua suită de dezbateri publice „Res Publica“, cotutelate de Fundația Academia Civică și de Fundația Spandugino și coordonate de colegul nostru Cristian Pătrășconiu. Gazda evenimentului desfășurat la sediul din J.L. Calderon 66 al Memorialului Victimelor Comu nismului și al Rezistenței a fost Ana Blandiana. Proiectul are o descendență directă dintr-o altă suită de prezențe publice – conferințele „Justiția me moriei“, ajunse deja la sezonul al treilea, cu același coor donator și derulate în aceeași formulă organi zatorică. Tema primei dezbateri „Res Publica“, una cât se poate de actuală, a gravitat în jurul „Deri velor ideologice ale prezentului“, cu următoarele direcții de reflecție și expunere publică: patriotism vs naționalism; suveranitate vs suveranism; ortodoxie vs ortodoxism; universalism creștin vs globalism. „Suita de dezbateri și simpozioane Res Publica intenționează să constituie o contribuție semnificativă la articularea critică a agendei publice, abordând teme de interes major pentru societatea românească de astăzi. Reunind invitați de prestigiu, aceste dezbateri încurajează expunerea unui corpus de idei care modelează și întrețin patrimoniul valorilor democratice și europene.“, spun organizatorii, în declarația de intenție a acestui proiect. (Cronicar)
Scandalul Nordis
La noi, scandalurile politico-financiare se țin lanț, precum cutremurele îngrijorătoare din insula Santorini. După ce cazul primarului din Sinaia a monopolizat prima pagină, iată, imediat, aproape suprapunându-se peste cel anterior, a izbucnit un nou scandal uriaș, care zguduie țara – Nordis. În afară de drama atâtor cetățeni înșelați, încă un aspect al acestei escrocherii ne reține atenția și ne indignează profund. Cum oare o persoană de o condiție morală și profesională atât de îndoielnică, așa cum, din relatările presei, se dovedește a fi această doamnă Laura Vicol, a ajuns atât de sus în ierarhia statului român, președinta Comisiei Juridice a Camerei Deputaților? Și: ce încredere putem avea în clasa politică din această țară, dacă această clasă politică facilitează/ susține/ favorizează asemenea promovări în posturi-cheie ale statului?
Pe de altă parte, scandalul Nordis evidențiază un fapt dureros și din nefericire mereu repetat. Au fost numeroase falimente la noi în țară în acest domeniu al proiectelor rezidențiale, falimente care au produs multă suferință, lăsând oamenii și fără banii achitați și fără locuințe, dar și, uneori, îndatorați la bănci. Un exemplu, prăbușirea proiectului Planorama unde cel care semnează aceste rânduri a trăit o experiență traumatizantă. Dar, deși s-au întâmplat numeroase asemenea nenorociri, lucrurile au rămas neschimbate în rău. Adică, beneficiarul final, cumpărătorul de bună- credință, care în alte țări din Uniunea Europeană este protejat prin reglementări legale clare, aici, la noi, în continuare, e lipsit de orice fel de protecție, fiind lăsat la cheremul diverșilor prădători, al escrocilor.
Și încă ceva ce s-ar cuveni urgent modificat, prin lege, acum după ce, în sectorul edilitar, ne-am tot lovit cu capul de pragul de sus, ca să spunem așa: ansamblul rezidențial pomenit, Planorama, s-a blocat și, de circa douăzeci de ani, a rămas la stadiul de groapă imensă plus câteva schelete de beton. La fel, o groapă hidoasă cu vegetație crescută năvalnic se află în urma unei investiții ratate pe Calea Victoriei, lângă redacția noastră. La fel, există un mare, fantomatic schelet de beton abandonat în Sinaia. Toate acestea sluțesc, mutilează fața orașelor noastre. Chiar nu-i pasă nimănui, chiar nu se poate da o lege care să oblige proprietarii să continue construcțiile? E un fapt: politicienii nu sunt deloc atenți la problemele reale care apar în societate. Ei au alte jocuri, alte interese. Dar, în fond: ce așteptări putem avea să legifereze atent și cu grijă pentru binele public o Cameră a Parlamentului în care președinția unei importante comisii e deținută de persoana care se află în centrul scandalului Nordis? (G.C.)
Altă săptămână, alte apariții editoriale
O recentă apariție editorială care ne pune pe gânduri: ne întrebăm ce se întâmplă cu Horia Gârbea, care ne oferă un nou volum nu în ritmul cu care ne-a obișnuit, un titlu în fiecare săptămână, ci, iată, mai rar, o carte pe lună? De data aceasta, el semnează, la editura sa favorită, Neuma, un volum de versuri care ne-a plăcut: O mașină pentru zburat.
Kocsis Francisko, prozatorul și traducătorul apreciat, e prezent editorial în ipostaza de poet, prin volumul Alibi pentru aflarea în viață, care vede lumina tiparului la Editura Ardealul din Târgu Mureș. l Sub egida Editurii Napoca Star, Ion Cristofor revine în atenția cititorilor prin volumul de versuri Peștele de sticlă.
La Casa Cărții de Știință, apare un volum de poezii intitulat Somnul de frumusețe. Cartea prizonierilor de război de Angela Furtună, cu o prefață de Adrian Lesenciuc.
O carte de poeme care ajunge mai târziu la noi, dar care își păstrează tot interesul, este volumul intitulat Dragă Fernando Pessoa de Angela Martin, apărut la Editura Vremea.
La Editura Eikon, Lidia Vianu publică volumul bilingv Ființe stranii/ Strange Beings, pe care autoarea l-a scris în limba română și l-a tradus în engleză.
La Editura Polirom, în seria de autor care îi este consacrată, Aurora Liiceanu tipărește un volum de o factură specială, Șiragul de inele, care reunește douăsprezece povești despre inele reale sau imaginare.
Olimpiu Nușfelean, colaboratorul revistei noastre, revine în atenție printr-un nou volum de eseuri: Viața prin delegare, scos la Editura Galaxia Gutenberg.
În fine, semnalăm și un titlu nou pe care ni-l propune Cornel Nistea, Condamnați să trăiască (Editura Școala Ardeleană), prin care autorul se întoarce la roman după patru volume de memorialistică. Lectură plăcută! (Cronicar)