Am aflat de puțină vreme despre conceptul FALC, vehiculat în lumea editorială franceză, însemnând „Facile à Lire et à Comprendre/Ușor de Citit și de Înțeles“/ce ar putea avea ca siglă în limba română, UCUI. Este vorba de o metodă de editare și prezentare care face textele publicate mai accesibile. A fost precedată de FAL/Facile à Lire, care a evoluat destul de repede spre FALC. Se poate vorbi chiar de o traducere în FALC/UCUI, atunci când un text clasic este socotit dificil de înțeles pentru publicul tânăr și va fi „transpus“ într-o versiune mai accesibilă.
Dacă ne gândim la versiunile în limba română „adaptate pentru copii“ a lui Don Quijote sau Robinson Crusoe, această preocupare exista de mai demult și în alte culturi.
Încercăm, în cele ce urmează, să aflăm mai multe despre FALC-ul francez și modalitățile de a traduce un text, o carte întreagă în FALC.
Un interviu pe situl lecteurs.com cu autorul Fabien Clavel lămurește multe aspecte din anturajul acestui concept.
Fabien Clavel, cunoscut îndeosebi prin cartea sa pentru copii Odiseea lui Hugo/ L’Odyssée d’Hugo, nu este doar autor, ci, de puțină vreme, a devenit (auto)traducător de cărți, să spunem „obișnuite“, în limbajul FALC. El a fost, recent, în situația de a traduce, la cererea Editurii Kiléma, cu care colaborează, romanul său pentru copii în FALC.
Într-un interviu acordat lui Nicolas Zwirn, responsabilul proiectelor culturale la Fundația Orange, Fabien Clavel declară că pentru el „cel mai important lucru este să facem textele ACCESIBILE oamenilor“.
El însuși a descoperit FALC-ul într-o discuție între Editurile Kiléma și Rageot, aceasta din urmă fiind principala sa editură pentru copii. Scopul discuției era de a propune lucrări care să intereseze editurile numite, iar el a sugerat romanul său, Odiseea lui Hugo. Povestea băiețelului Hugo este, într-un anume fel, o rescriere a miturilor, dar Hugo este un personaj contemporan. Tatăl său are probleme în a comunica cu el, așa că îi vorbește copilului doar despre ceea ce îi place, Antichitatea, și îl învață limba greacă. Odiseea lui Hugo începe în rezervele muzeului Luvru, unde îl duce adesea tatăl său. Hugo descoperă un fel de piramidă neagră, mare, se apropie mult de ea și este absorbit de o breșă, trezindu-se în… Antichitate. Călătorește în timp și află că el este „Mythoplastul“, adică „cel care poate corecta miturile“, date peste cap de către Medeea, care urăște eroii și încearcă să-i pună în dificultate.
Hugo vorbește greaca și cunoaște foarte bine mitologia, datorită tatălui său. El va corecta așadar miturile, încetul cu încetul, jucându-se cu diferitele lor versiuni, ceea ce creează și surprize. Va fi ajutat de fiica lui Hades, o tânără care se numește Blanche.
Revenind la formatul FALC, editorii de la Kilema, după ce au explicat autorului în ce constă acest format, s-au oferit să-i „traducă“ romanul despre Hugo în… FALC. Răspunsul autorului a fost afirmativ, chiar entuziast, tocmai fiindcă i se propunea o modalitate de a promova lectura pentru cât mai mulți cititori, ceea ce pentru Clavel a fost mereu un element foarte important, mai ales că în acest caz era vizat cu prioritate publicul tânăr și cei din jurul lui.
Acceptând transpunerea în FALC, autorul știa că nu doar copiii vor citi cartea, ci și părinții sau bunicii. Iar pentru Clavel literatura pentru copii este și literatură pentru publicul larg și să facă o versiune accesibilă inclusiv persoanelor care au dificultăți de citire a fost deosebit de interesant.
De asemenea, el spera ca prin traduceri în FALC să îi poată aduce înapoi la lectură pe cei care au renunțat la citit din cauza dificultăților întâmpinate. Era, pentru Clavel, o modalitate inteligentă de a le oferi o a doua șansă la lectură.
În ceea ce privește formatul FALC, Clavel îl consideră o soluție minunată, foarte ingenioasă și atractivă, pentru că ochiul cititorului poate să treacă peste explicații (marcate cu gri), dacă nu are nevoie de ele.
Am reluat textul, relatează Clavel, încercând să îl simplific cât mai mult. De foarte multe ori oamenii văd simplificarea ca pe o sărăcire, dar eu nu o văd așa. Este extrem de greu să faci ceva simplu! Mai mult, o parte din disprețul față de literatura pentru copii vine din prejudecata că avem de a face cu un text facil. Noi încercăm să-l facem simplu și accesibil, fără a pierde din conținut, din profunzime și asta este extrem de dificil. Deci, în acest caz, m-am întors la textul meu și am văzut că este o provocare să încerc să merg și mai departe în accesibilitate. Am un bagaj de profesor de franceză și pentru mine formatul FALC are ceva de „serviciu public“. Într-un anume fel, încurajez ideea ca oamenii să poată citi, dacă vor. Acesta a fost procesul și socotesc că dacă numai o persoană în plus, pe lângă cele familiarizate cu cititul, poate accesa povestea lui Hugo, tot merită efortul de a o „traduce“.
Deși este vorba de simplificare, există și un format specific de respectat într-un text FALC, în ceea ce privește sintaxa, indicațiile de vocabular, întreruperile de rând nou etc. Clavel apreciază că este bine și chiar stimulator să fie reguli și constrângeri.
Autorul-traducător mărturisește că în prezent lucrează la Avarul de Molière și că nu e simplu sa faci ușor de savurat un text cu mulți termeni abstracți ca cei din secolul al XVII-lea, e chiar foarte complicat, dar dificultatea îl stimulează. Pentru traducătorul în FALC, adaptarea unui clasic în stil manga este la fel de incitantă ca o adaptare în benzi desenate sau în carte bogat ilustrată etc. De fapt, pentru el, ca și pentru mult alții, totul depinde de scopul pe care îl avem. Și anume, vrem să aibă acces la text cât mai mulți oameni… Și atunci, afirmă autorul-traducător, aproape toate mijloacele sunt bune: traducerea, ilustrarea, rescrierea…
Și, dacă ne gândim că și opera lui Proust În căutarea timpului pierdut a cunoscut o versiune în benzi desenate, suntem tentați să-i dăm dreptate lui Clavel. Credem însă că acest prim contact foarte util cu o capodoperă va conduce, mai devreme sau mai târziu, la o lectură a versiunii originale, încă „ne-falcizată“, încărcată de subtilități și desfășurată în fraze simfonice, în care te pierzi printre subordonate, te lași purtat de polifonii și perioade complexe.
Dar, trebuie să recunoaștem, strădania lui Fabien Clavel de a aduce către carte „un cititor în plus“ este demnă de toată admirația. Iar ținta „un cititor în plus“ ar merita adoptată de cât mai multe culturi.
Completând lista, indiscutabil utilă, de mijloace de acces la text a lui Fabien Clavel, socotim că, pe lângă traducere, ilustrare, rescriere, enumerate de el, putem încă recurge la citirea și recitirea textului integral. Observăm, de altfel, că un text, care interesează și captivează, devine, în cele din urmă, ușor de citit și de înțeles, adică de format FALC. Dacă, mai apoi, se ajunge la comentarea și la analiza aprofundată a textului, putem vorbi de un „cititor avizat în plus“, adică de vremuri faste pentru „zăbava cea mai desfătată și mai folositoare ce poate avea omul“, cum bine spunea un mare cărturar.
______________________________________
Referințe:
https://www.culture.gouv.fr/Thematiques/developpement-culturel/Culture-et-handicap/Facile-a-lire-et-a-comprendre-FALC-une-methode-utile, consultat pe 08.01.2025.