După ce a excelat în mai multe domenii ale vieții literare, Angela Martin revine în actualitate cu un roman impresionant, care i-a cucerit rapid pe criticii literari. Este vorba despre Valentina, carte apărută la Editura Polirom în 2023. Narațiunea conține trei secțiuni inegale ca întindere: Viața la ea acasă, Scene vieneze și File de jurnal. În esență, avem de-a face cu două romane distincte, la care se adaugă un epilog. Prima narațiune are în centrul ei figura Valentinei Otescu, devenită prin căsătoria cu Laurian, Valentina Groțescu. Următoarea secvență epică urmărește destinul lui Cezar, fiul protagonistei, pe care întâmplările îl poartă pe meleagurile vieneze. Spre deosebire de cele două ample romane în roman, File de jurnal reprezintă un scurt epilog, care asigură caracterul circular al întâmplărilor. De data aceasta, Angela Martin recurge la formula epică a manuscrisului găsit. Întâmplările sunt plasate în 2007, la o distanță apreciabilă de faptele prezentate anterior. La renovarea casei în care și-a dus cândva existența familia Otescu, muncitorii găsesc un pachet ce conține schimbul epistolar dintre Valentina și fiul ei, Cezar, dar și câteva însemnări de jurnal. Reluată de mai multe ori, sintagma „alte timpuri“ se impune ca un veritabil laitmotiv al relatării. Semnificativă se dovedește și propoziția finală: „Caută ziua de ieri“. Într-adevăr, Valentina este un roman situat sub constelația memoriei. Autoarea pornește proustian, în căutarea timpului pierdut și reușește să reconstituie atmosfera unei epoci revolute. În paralel, ea sugerează ideea că doar scrisul este în măsură să învingă „marea trecere“.
Angela Martin nu este adepta experimentului narativ gratuit, ci preferă să meargă pe linia marelui roman realist, social și psihologic. Înzestrată cu harul povestirii, ea este o subtilă creatoare de atmosferă. Viața la ea acasă este un roman balzacian, care se transformă într-o frescă a vieții de provincie. Prozatoarea aduce balzacian, în centrul atenției un număr impresionant de personaje, cartea devenind o veritabilă cronică de familie. Nu întâmplător, viața Oteștilor este surprinsă pe parcursul mai multor generații. În ciuda titlului, Valentina este departe de a fi cartea unui singur personaj. Protagonista este doar liantul dintre numeroasele personaje, cu întâmplările lor. Este interesant faptul că, pe lângă cronica familiei Otescu atât spațiul, cât și timpul se transformă în personaje de roman. Cartea reconstituie nu numai atmosfera locului, ci și a timpului în care se petrec întâmplările povestite. Este vorba despre un spațiu central-european multicultural, devastat de o istorie ostilă. Angela Martin zugrăvește o lume aflată la intersecția mai multor neamuri, un Babilon modern unde, pe lângă limba română, se vorbea maghiara, germana, slovaca și sârba.
Impunând în centrul interesului Aradul și împrejurimile sale, prozatoarea se dovedește o descendentă slaviciană. De altfel, autoarea însăși este cea care trimite la marele predecesor. Evocarea târgului de la Arad, de exemplu, pare o replică modernă la paginile memorabile prezente în Mara. O altă trimitere posibilă este aceea la Sorin Titel, remarcabilul cronicar al miraculosului topos bănățean. Prin tematica asumată și prin condiția personajelor, narațiunea prezintă unele asemănări cu o altă carte publicată în 2023, romanul Trei femei, cu mine patru, de Hanna Bota.
Relatarea are meritul de a plasa în centrul întâmplărilor un personaj feminin complex, înclinat spre investigația psihologică. În debutul romanului, Valentina este o tânără de treizeci de ani, dar existența ei este urmărită pe parcursul mai multor decenii. Prin destinul zbuciumat al personajelor sale, Angela Martin reușește să recreeze în mod veridic marile probleme cu care s-a confruntat societatea românească în anii 1960.
Destul de lent în prima parte, ritmul romanului devine mai alert atunci când sunt zugrăvite Scenele vieneze. Prezentând mai multe decenii din viața personajelor sale, prozatoarea se vede obligată să recurgă uneori la tehnica rezumării. Formulele epice se multiplică și ele, relatarea fiind presărată cu numeroase scrisori și fragmente de jurnal intim. Narațiunea se deschide cu fixarea locului și a timpului. Câștigător al unei burse de rezidențiat, tânărul medic Cezar Groțescu sosește la Viena în toamna anului 1976. Relatarea insistă pe maniera în care personajul descoperă lumea liberă. Decizia sa de a nu se mai întoarce în țară provoacă o adevărată dramă în interiorul familiei. Destinul lui Cezar este urmărit până la terminarea doctoratului, în 1986, după care personajul își începe cariera universitară.
Bazat pe două secvențe epice distincte, Valentina este unul dintre cele mai reușite romane care au apărut la noi în ultimul an.