Prin toate locurile, cu tălpile arse,
am trecut prin orașe ce nu mi-au ținut minte numele,
am trecut rîuri și m-am simțit sărac,
n-am cunoscut pe nimeni și am privit duhul rătăcirilor
în gură, am dus cu mine urlete mute, ce era de salvat
s-a salvat fără mine, am cunoscut zădărnicii și cenuși,
am văzut chipuri destinate desfigurărilor,
mi-am spus că sunt un purtător de mesaj,
pe lîngă mine au trecut nebănuite întrupări
ale trădării și credinței pioase, am deslușit
în singurătăți vocile distrugerilor,
albe au trecut prin viața mea semnele
lucrului bun, stau și număr pericole
și știu că ce era de pornit s-a pornit
și-o voință grea dă peste tot în floare