Poem de Eugenia Țarălungă

nu știam exact momentul

am mers pe drumul deschis de

caravana terapeutică

am stat un pic pe o băncuță

între timp magazinele de uniforme

militare

se înmulțeau ca ciupercile după ploaie

în zona centrală a orașului

și la periferie

m-am repliat în grabă

cei mai mulți din orașe se predaseră deja

de acum un an

frica lucra neabătut

spre folosul ofrandelor în saci negri

de plastic

pe altarul științei

eu îmi vedeam de colecția de buldozere

escavatoare

și flageline

le verificam

le împrumutam la nevoie

le promovam

cu osârdie mare

pregăteam terenul

nu știam exact momentul

preoții mei spuneau că trăim o epocă

istorică

atâtea biserici se ridicaseră

în așa de scurt timp

n-ai văzut?!

ca pe vremea Împăratului

fiul Elenei

golul istoric

era și el acolo

dar caravana terapeutică

după cum se aude

îl ocolise

exact la timp