Proces Verbal al unei după-amieze
de toamnă, fără Ea
Bat la mașina de scris un vis cu pinii Romei
10 secunde
8 secunde mă răzvrătesc în Apărarea lui Socrate
50 de secunde mă rog în genunchi Domnului
să-mi dea mie durerea Mamei mele
când m-a născut
o merit
Și Ea nu vine.
20 de secunde îl regândesc pe Socrate și adaug
că grecii sunt mari consumatori de timp
cu ochii mei am văzut cum
eternitatea suflă în morile de vânt de la Miconos
Îngere dacă te afli prin preajmă arată-te la fereastră
și spune-mi cum se vede de sus
locul pe unde ar fi ea acum și dacă
mă caută printre străini doar pe mine
1 minut
Mă îndrept spre ușă ca să fiu mai aproape de
Craiul-Nou
de azi-noapte risipit printre frunzele
octogenarului octombrie
un alter ego al meu îngândurat și postum
Număr 30 de secunde cum trec alte 2 minute
de îmbătrânire imperceptibilă
Și Ea nu vine încă.
Sună telefonul nu răspund un minut fiindcă știu
că Ea nu sună niciodată
Altcineva se gândește la mine
Cine ar vrea să-mi panseze sufletul zidit
în corpul meu învechit de zile
înfricoșat de nostalgia unei lumi pierdute
Într-un sertar găsesc poșeta uitată de Ea și-n poșetă
ultima batistă albă
împăturită și plânsă pare a fi a Umanității
Da am confirmarea că mai toate fericirile ascultă
în surdină
un flaut înăbușit
dintr-o altă realitate
Cu obrazul rezemat în podul palmei și cu cotul pe
masă
ajung mental în fața unei peșteri
cuminți stau blajinii în bănci rânduiți de hazard
Numărătoarea e deja isprăvită
Căința mereu prea târzie și-a deschis abatoarele
sacii negri sunt pregătiți
Tu Îndurare vei fi chemată pe nume
Când să-mi tai o felie de pâine rămân cu cuțitul
în aer
simțind brutal cum cineva îmi reașează în alte
tipare anii 23 și 24 din vârsta mea incasabilă
și brusc nu-mi mai este foame
Afară norii se adună pe cer întrupând/oglindind
imaginea unor haite de lupi tereștri
Și Ea nu vine.
Totuși presimt arsura unei speranțe
palpitând de pofte și de aure secrete
acolo unde știe și Ea
mai târziu
Deschid televizorul
din saci negri voci pe mobil pun întrebări
„Cum te mai simți“ „Am făcut rost de medicamente“
„Să-ți aducem ceva de mâncare“
„Noi suntem bine“
„Alo alo răspunde“
Sunt șoapte chemări care se duc defintiv în frigul
galactic
Închid televizorul
Mereu stai la pândă și nu e nimeni decât
o alarmă
în programul genetic
sunt cele zece mii de fețe ale fricii
Consacru 30 de secunde unei vechi dragosti cu
ciorapi ieftini
din studenție
Ceva nu mai este ca înainte și pare pierdut
și definirea acelor amănunte nu-i cu putință
„A Fi ce minune“ Ou unic întâmplător
și o singură dată întâlnit cu Ovulul
Și Ea încă nu vine fiindcă se simte controlată
de conștiință
sau poate o dronă o supraveghiază de sus
Câteva alte secunde de remușcări
trec ciugulite de vrăbii
Îmi fac o cafea și pătrund în lumea irealității văd
cum
„Fluturii
bat covoarele Raiului“
„O femeie tânără rade mere roșii“
„Marea aruncă la țărm manuscrise pierdute“
„Croitorii cei mari din Valahia croiesc straie noi
din papucii de cârpă ai copilăriei mele“
S-a stârnit un curent suspect pe hol
să fie luna care s-a apropiat periculos de pământ
sau vreo manevră ocultă a Masoneriei
Ignoranță
spune-mi adevărul vom fi sfârtecați de uitare
Gulerele albe ordonă gulerelor negre să înalțe
ruguri de cărți
Se lucrează pe dedesubt cu termite clonate
Începe să plouă/plouă
și Ea nu vine
Aud bătăi în ușă o cunosc e Dorința
Când vine în țările mici toamna nu face zgomot
Umbra lucrurilor pândește pe hol
chiar și materia spionează materia
Să-mi fac un ceai să-mi abat gândurile lumești
să încerc să mă simt
ca-ntr-o bisericuță de țară
atârnând de șnururile lui Dumnezeu îngenunchiat
și curat la suflet ca iasomnia
Dar pot cu asta când o aștept la fereastră?
și Ea nu vine tânără și inconștientă neștiind
ce e timpul atunci când aștepți ceva
mai presus decât aurul lui octombrie
Ba vine.
Taie mătasea străzii foarfeca unor coapse
de femeie măritată
O știu
miroase a Nina Ricci
Nina Ricci L’Air du Temps taie mătasea străzii
forfecând-o cu nepăsarea secretă a celui de neoprit
când vrea să se cunoască pe sine
Ea are cheile nu bate la ușă intră repejor/Ea
se oprește o clipă în hol
Încă distilează aromele sărutului de ieri
ușor sărat.