Poem de Eugen Suciu

fără ramă 1

N-ai știut niciodată
să devii adult
gloria difuză
ai înrămat-o
ca și mîndria nenorocită
din inima spaimei
– eșecurile minuțioase –
mugetul lor vătuit
pragmatic înrăit
te-ai priceput la nasturi
la strălucirea de mercur
a coincidențelor
și la cenușa ezitantă
din urne
ai calculat
toate traiectoriile berzelor
de pe miriști
ai tras cu ochiul
la nălucirile fîntînilor
secate
ai scos cuvinte din pîine
și ai crezut că scrisul
îți va ține la iarnă de cald
(gîndul acesta te-a făcut să asuzi
ca o prostituată în biserică)
ai încercat să umpli fisurile
dintre smirnă și gravitație
măcar
dacă ai avea curajul
să nu fi mîndru

(La ediția din acest an a Turnirului de Poezie „Cununa de lauri de la Nessebar“, Marele Premiu, ex-aequo, a revenit poeților Nicolae Prelipceanu și Eugen Suciu. Publicăm în acest număr unul dintre poemele citite de Eugen Suciu, cu prilejul acestui Turnir. În numărul următor al revistei noastre vom publica și un poem de Nicolae Prelipceanu, citit cu aceeași ocazie specială)