O revistă de cultură: Neuma

Continuă să ne facă o bună impresie revista NEUMA, care apare la Cluj-Napoca. Rod al unei inițiative particulare (director Andrea H. Hedeș), adică apărută nu din obligație, ci dintr-o pasiune reală pentru literatură, această publicație de cultură, în mod paradoxal, nu suferă nici de cusururile revistelor instituționalizate/ oficiale/ de tradiție cu finanțarea asigurată din fonduri publice (pândite de blazare, de previzibilitatea rutinei, de un anume conformism plicticos pentru cititori), dar nici de păcatele publicațiilor private (care par să fie făcute numai și numai pentru a-i ridica anapoda în slăvi pe propriii redactori și pe prietenii lor, propunând o ierarhie literară măruntă, provincială, ghetoizată și falsă). Dacă răsfoim cel mai recent număr al revistei (numărul dublu 11-12/ 2020), descoperim un sumar bogat, cu autori și texte de calitate, care propun o scară de valori corect întocmită: Ioan Aurel Pop semnează un eseu pe care l-am citit cu interes, intitulat Elitele românilor din trecut; Gheorghe Grigurcu e prezent cu fragmente pline de acuitate din jurnalul său; sunt publicate poeme profunde de Adrian Popescu și, în replică, de Horia Gârbea, dar și proză de Varujan Vosganian; Mircea Muthu scrie despre balcanizare, balcanism, balcanitate, balcanologie; la rubrica Puncte de vedere găsim texte de Liviu Capșa și de Răzvan Nicula. Aniversările revistei îi au în atenție pe Aurel Rău, Livius Ciocârlie, Mircea M. Ionescu, Mihai Zamfir (laureatul din 2020 al importantului premiu Scriitorul Anului), Radu Cosașu. Sunt comentate, cu subtilitate critică, apariții recente considerate evenimente editoriale. În acest număr întâlnim și alte semnături remarcabile: George Volceanov, Ion Cocora, Ioan Holban, Constantin Cubleșan, Sonia Elvireanu, Gelu Negrea, Ioan Cristescu, Christian Crăciun, Mihai Ispirescu și alții. Toți laolaltă izbutesc să dea o schiță convingătoare privind fenomenul literar și cultural actual de la noi.