Făt-Frumos
De veacuri, Făt-Frumos
ucide zmei și nu mai isprăvește,
poate așa e-un pic mai limpede
această lume de care-aproape a uitat,
iar fata împăratului, demult eliberată
din copac, s-a dus, lăsându-și diadema
în poiană. Bătrân acum, viteazul
se apleacă și vede cum înflorește
roua pe rubine și diamante,
fără știre, fără caznă, singurul martor
al avuției mereu în creștere e greierul,
marea lucrare se va împlini în somn.