Revista revistelor literare

Din sumar: Luceafărul de dimineață (nr. 6)

Editorialul lui Dan Cristea, intitulat provocator Columb e de vină, pornește de la memoriile lui E. Lovinescu și ajunge la o amuzantă și pilduitoare istorioară, al cărei tâlc e aplicabil pentru întâmplări planetare din zilele noastre. Nu îl dezvăluim, lăsăm cititorilor plăcerea de a-l descoperi. Dar, întrebându-ne care e sensul acestor recitiri din clasici ca subiect al articolelor de fond ale lui Dan Cristea (articole care s-ar cuveni, nu-i așa?, să se ocupe, prin însăși natura lor, de stricta actualitate!), ce ar fi de zis? Clasicii reprezintă, pare să spună criticul literar, un sistem de referință pe care autorii contemporani sunt obligați să-l aibă în vedere mereu. Ori, poate, sensul raportării la clasici ca temă de editorial e de găsit în ideea că nimic nu este mai actual decât operele de valoare, cele care n-au vârstă și nu se erodează. Tot Dan Cristea scrie în cronica intitulată Recenzii de iunie despre volumele semnate de doi poeți: Varujan Vosganian și Horia Gârbea. Horia Gârbea (după cum se constată, un răsfățat al revistei bucureștene!) semnează o pagină despre poetul Cristian Popescu, dar și alta de tag-uri, o vitrină editorială sub titlul Între foci și albatroși. Emil Cioran se află în atenția revistei prin două articole: Eminescu, Blaga, Cioran – neobișnuitele întâlniri de Cornel Ungureanu și După 25 de ani… de Simona Modreanu. Ioan Adam scrie despre Duiliu Zamfirescu, iar Flaviu George Predescu – despre cartea lui Daniel Cristea-Enache de convorbiri cu Nicolae Manolescu. Continuă ancheta literară 30 de ani fără cenzură, prin opiniile exprimate de Adrian Popescu și Marian Odangiu. Fragmente din eseul Între psihanaliză și literatură de Gustavo Dessal sunt publicate în traducerea și prezentarea Tudorei Șandru-Mehedinți, iar Linda Maria Baros ne propune un grupaj de versuri din creația poetului georgian Paata Shamugia. În fine, Alex Ștefănescu, în cele două pagini unde îl întâlnim număr de număr, ne face cunoscute câteva dintre cărțile pe care le răsfoiește „într-un pat de spital“: „Stau întins pe spate, într-un pat metalic prevăzut cu manivele, și citesc. Patul, așezat lângă patul conjugal din dormitor, este straniu, îmi creează impresia că am adus o bucată de spital în propria mea casă…“ Ne oprim aici cu spicuirile din sumar. Mai sunt și alte texte interesante. În concluzie: și numărul din luna iunie al revistei Luceafărul de dimineață se dovedește foarte bun.