Corespondenţă din Praga
În fiecare an, la jumătatea lui mai, la Praga are loc un prestigios Târg de Carte numit „Svět knihy“ (Lumea Cărţii). Locul desfășurării acestui eveniment important este Palatul Expoziţional, o clădire impunătoare din metal şi sticlă, decorată în Art Nouveau, inaugurată de edilii praghezi în octombrie 1891, cu ocazia unei expoziţii jubiliare a Ţărilor Cehe. Să le amintim cititorilor români: la acea expoziţie a ajuns şi o delegaţie numeroasă de români din Ardeal, condusă de Aurel Mureşanu.
Numărul expozanţilor prezenţi la Târg a crescut permanent, ajungând anul trecut la 404, iar numărul ţărilor participante a ajuns la 26. Cea de-a 26-a ediţie a Târgului, prevăzută pentru perioada 14-17 mai 2020, cu Polonia în rolul de oaspete oficial, urma să prezinte în primul rând literatura polonă și relațiile literare ceho-polone, dar, pe lângă aceasta, și producția editurilor din Cehia și din alte țări europene.
Între timp a intervenit însă pandemia de coronavirus, iar guvernul ceh a adoptat o serie de măsuri severe, cu scopul de a proteja sănătatea populației. La sfârșitul lui martie a fost clar că Târgul de Carte nu va putea să aibă loc la termenul prevăzut. Organizatorii Târgului, dorind să salveze această foarte populară sărbătoare a cărților, au propus amânarea ei la toamnă, pentru luna octombrie, dar, după negocieri de câteva zile cu Uniunea librarilor și editorilor din Cehia, au renunțat la această idee. Cauzele deciziei sunt mai multe: în primul rând, nu este sigur că Târgul de Carte ar putea fi organizat la dimensiunile obișnuite și la nivelul dorit, în al doilea rând, editorii probabil nu ar fi în stare să acopere cheltuielile necesare pentru a expune producția lor și, în sfârșit, vânzarea cărților la Târg ar diminua șansa librarilor de a realiza un profit, fie acesta și infim, spre finele anului, după o lungă perioadă în care piața de carte practic nu a existat. Vizitatorii și fanii Târgului de Carte trebuie să se înarmeze cu multă răbdare, fiindcă cea de-a 26-a ediție a „Lumii Cărții” va avea loc abia la anul, în mai 2021.
Să amintesc lungul șir al scriitorilor români care au participat cu succes la edițiile precedente ale Târgului de Carte. Întâi m-aș întoarce la ediția din anul 2012, când România s-a bucurat de onoarea de a fi principalul oaspete al acestei prestigioase manifestări. La Praga a sosit atunci un grup reprezentativ de poeți, prozatori și dramaturgi români: Gabriela Adameşteanu, Ştefan Caraman, Gabriel Chifu, Marius Chivu, Petru Cimpoeșu, Mircea Dinescu, Florin Lăzărescu, Simona Popescu, Nicolae Prelipceanu, Răzvan Rădulescu, Adina Rosetti. Pe parcursul celor patru zile ale Târgului, ei au avut mai multe ocazii să se întâlnească cu publicul ceh: la lecturile de autor la standul României, la mese rotunde pe diverse teme de actualitate, iar seara și la micile scene și cafenele literare din Praga. Buna colaborare între organizatorii cehi, pe de o parte, şi instituţiile româneşti (Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român), pe de altă parte, a permis, în toţi anii următori, prezenţa unui număr considerabil al reprezentanţilor literaturii române contemporane; a fost vorba, printre alţii, de Lavinia Bălulescu, Ioana Bâldea Constantinescu, Emil Brumaru, Dan Coman, Dumitru Crudu, Matei Florian, Adela Greceanu, Florina Ilis, Dan Lungu, Ciprian Măceşaru, Cătălin Mihuleac, Ioan T. Morar, Răzvan Petrescu, Ioan Es. Pop, Nicolae Rusu, Liviu Stoiciu, Bogdan Suceavă, Krista Szöcs, Dumitru Ţepeneag, Răzvan Ţupa, Ciprian Vălcan, Varujan Vosganian, Vlad Zografi. În unele cazuri, datorită unei coincidenţe fericite a circumstanţelor, autorii au avut chiar şansa de a fi prezenţi la lansarea propriilor cărţi traduse în limba cehă şi apărute la o editură din Cehia. Să amintim cel puţin câteva dintre apariţiile din ultimii ani: Oameni din Chişinău de Dumitru Crudu (traducere de Jiří Našinec), Şobolaniada şi Revelion pe epavă de Nicolae Rusu (traducere de J.N.), Venea din timpul diez de Bogdan Suceavă (traducere de J.N.), un volum de povestiri din perioada onirismului, de Dumitru Țepeneag (traducere de Jarmila Horáková și Tomáš Vašut), Metafizica bicicliştilor de Ciprian Vălcan și Dana Percec (traducere de Hana Herrmannová), Cartea șoaptelor de Varujan Vosganian (traducere de Jarmila Horáková), Efectele secundare ale vieții de Vlad Zografi (traducere de J.N.). În ceea ce privește poezia: după o mică antologie din volumele recente a patru poeți – Ion Mureșan, Ioan Es. Pop, Simona Popescu, Nicolae Prelipceanu (traducere de Jarmila Horáková, Jitka Lukešová şi Libuše Valentová), prin reviste literare din Cehia au apărut numeroase traduceri din creația poeților de diferite generații, precum Emil Brumaru (personalitate excepțională care, spre marea noastră părere de rău, nu va mai veni la Praga), Gabriel Chifu, Mircea Dinescu, Adela Greceanu, Krista Szöcs, Răzvan Ţupa ş.a.
În această ordine de idei, vă întrebați poate, de unde provine interesul actual pentru literatura română în mediul ceh. S-ar putea afirma că în momentul de față terenul de la noi este mult mai bine pregătit decât în deceniile trecute, în primul rând datorită faptului că titlurile din literatura română destinate spre traducere sunt selecționate cu multă chibzuință și cu solida cunoaștere a gustului cititorilor cehi. Atât operele marilor autori ai perioadei interbelice (Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Gib I. Mihăescu, Max Blecher, Mihail Sebastian, Mircea Eliade ș.a.), cât și cele ale scriitorilor contemporani s-au bucurat de o receptare favorabilă din partea criticii și a publicului cititor de la noi. Ne vom limita la numai două exemple elocvente: în 2013, traducerea d-nei Jitka Lukešová a romanului Rusoaica de Gib I. Mihăescu a obținut un prestigios premiu republican, iar Premiul Magnesia Litera pentru cea mai buna carte cehă a anului 2006 a fost acordat romanului Simion liftnicul de Petre Cimpoeșu, tradus de dl. Jiří Našinec.
Să revin totuși la tema prezentei corespondențe: Târgul de Carte de la Praga este anulat, de data aceasta, dar organizatorii speră că cea de-a 26-a ediție va reuni, în mai 2021, tot atâția iubitori ai literaturii precum în anii precedenți. În momentul de față ne putem întreba, ce fac scriitorii care nu se pot întâlni cu cititori, nu au lecturi pe la cafenele literare și nu lansează volumele lor prin librării. Foarte probabil stau acasă ca și noi ceilalți, respectând măsurile stricte pentru prevenirea infectării cu noul coronavirus. Eu una sunt convinsă că nu stau degeaba, fiindcă și în carantină se poate scrie. Unii dintre ei participă la lecturile on-line de pe internet, alții au răspuns pozitiv la invitația Obștii scriitorilor de a contribui cu o povestire sau o nuvelă la volumul colectiv pe tema „Dragostea în vremea coronavirusului”. La jumătatea lui aprilie, decanul de vârstă al scriitorilor cehi, Pavel Kohout (care peste trei luni împlinește 92 de ani), a citit în premieră noua sa piesa intitulată Valná hromada v čase virů z netopýrů (O adunare generală de pe vremea virușilor din lilieci), pe scena faimosului teatru praghez Divadlo na Vinohradech, în fața sălii goale, fără spectatori… dar cu tehnicienii care au carantină“ propus pentru perioada actuală de mai multe teatre din Cehia.