Cu un sumar bogat și interesant, așa cum, de altfel, Lettre Internationale ne-a obișnuit, ne întâmpină numărul 108 (ediția română/ iarna 2018-2019) al acestei reviste. Menționăm aici substanțialul eseu intitulat Patria azi: peste tot și niciunde, în care autoarea, Rodica Binder, trece în revistă dezbaterile europene și, cu precădere, pe cele din Germania privitoare la sensurile pe care le ia conceptul de patrie astăzi, în condițiile globalizării, când patria este peste tot și/sau niciunde, ca și în condițiile de resuscitare a naționalismelor în fața valului uriaș de emigranți ce copleșește continentul european: „Dar înainte de a porni în căutarea motivelor repudierii și resurecției acestuia, ce mai înseamnă Heimat? Vocabula «tipic germană» nu beneficiază de o definiție unitară, univocă și nici de o traducere adecvată. Faptul că latinescul «patria» are o mulțime de înțelesuri, ca de altfel mai toate echivalentele sale «romanice», nu-i poate consola pe cei care se rătăcesc în labirintul semantic al conceptului din țara teutonă. În treacăt fie spus, nu este singurul cuvânt german care pune la grea încercare iscusința și inteligența traducătorilor. Lupta aceasta cu terminologia filosofiei germane sfârșește nu de puține ori prin depunerea armelor și citarea tale quale a termenului care refuză să se lase prins. În indiferent care dintre variantele posibile de traducere în limbi europene: Sweet Home, homeland, native land, pays, pays d’origine, terroir, chez soi, paese, pais, patrie, țară, loc natal, loc de baștină, acasă, cel puțin una din nuanțele semantice ale cuvântului Heimat se pierde. Anticipând un simpozion programat în 2019, consacrat re-construcției și noilor sensuri ale noțiunii de Heimat, patrie/patria, în contextul globalizăriii și migrației, un studiu al catedrei de romanistică a Universității din Kassel identifică șapte paliere semantice ale vocabulei: spațial, temporal, lingvistic, identitar, social, politico-ideologic.“ Dintre ideile incitante aduse în spațiul public prin aceste dezbateri despre Heimat/ patrie, Rodica Binder amintește și de proclamația, intitulată „The European Balcony“ pe care, de curând, câțiva artiști și filosofi europeni în frunte cu Robert Menasse, Ulrike Guérot și Milo Rau au lansat-o cu un mesaj tranșant și extrem: Gata nu frontierele, gata cu națiunile, Trăiască Republica Europa! Dincolo de astfel de atitudini radicale, dezbaterea e necesară și ar fi binevenită și în mediul cultural românesc.
Heimat, astăzi
