brațul tău mi-adună tăcerea și pașii
tărâm melancolic războiul din noi
un trecut al iertării îndură ocnașii
e semnul mirării înflorit în noroi
misterul prin noi e-o curgere lină
brațul tău desparte corăbii de ape
întoarcerea ta din rouă-n lumină
desfată ocnașii doritori de agape
brațul tău semințe-n desfrâu
în răcoarea tăcerii dau rod
macii roșii prin lanul de grâu
născocesc de uimire un pod
e foamea în tine întoarsă pe dos
frica tăcerii roade-n tihnă-un os