„România literară” 2018 – 2019

Anul care tocmai s-a încheiat a însemnat pentru redacția noastră un veritabil tur de forță. Am scos, cum se cuvenea, cele 52 de numere ale revistei, în care am căutat să cuprindem fenome­nul literar românesc, străduindu-ne să arătăm deschidere și fiind atenți, totodată, la păstrarea echilibrului valoric. Dar am desfășurat și cele­lalte programe, adiacente, deja cunoscute: am continuat seria de dialoguri cu cititorii așezate sub genericul Întâlnirile României literare și am decernat prestigiosul Premiu Cartea Anului, ajuns la a XVII-a ediție, cu un laureat, Ioan-Aurel Pop, ales dintr-o listă de nominalizați, în întregime admirabilă. Iar, ca noutate, anul trecut, am publicat douăsprezece numere dintr-un supliment dedicat centenarului Marii Uniri, a cărui reușită i se datorează în primul rând colegului nostru Cristian Pătrășconiu. În plus, redactorii României literare au luat parte la o mulțime de proiecte culturale inițiate de Uniunea Scriitorilor în parteneriat cu publicația noastră, ei având contribuții însemnate în organizarea și derularea acestora.

Niciodată, probabil, organizația profe­sională a scriitorilor n-a generat atâtea manifes­tări culturale de anvergură națională, ca în această perioadă, când, din păcate, literatura nu mai joacă decât un rol marginal pe scena socială. (De fapt, această abundență de eveni­mente literare nici n-ar trebui să ne mire: este o reacție firească, de autoapărare, a literaturii în fața dezinteresului arătat de public!). Să reamintim câteva dintre ele: Colocviul Național al revistelor de cultură de la Arad, Colocviul Național de Proză de la Alba Iulia, Festivalul Național de Literatură FestLit de la Cluj, Gala decernării Premiilor USR pe anul 2017, Zilele Literaturii Tinere de la Neptun, cu un concurs de lecturi, dar, mai cu seamă, cu un concurs de volume în manuscris și cu altul de burse de creație, Galele Poeziei Române Contemporane, cu patru recitaluri de poezie, la Iași, la Cluj, la București și la Alba Iulia, Turnirul de poezie din Tracia, Gala Scriitorii Anului de la Iași, decernarea unor premii naționale, de poezie, de critică literară și de proză („Mihai Eminescu” la Botoșani, „Ion Creangă” la Piatra Neamț, „Lucian Blaga” la Alba Iulia și Lancrăm, „Tudor Arghezi” la Târgu Jiu, „Constantin Țoiu” la București, „Steaua Dunării” la Galați) și lista poate încă să continue. Iar toate acestea s-au petrecut într-un an cu alegeri generale la USR, ceea ce a implicat prezența în 20 de filiale din toată țara și de la Chișinău.

În noul an, România literară își propune, desigur, să păstreze și, cu sârguință, chiar să sporească ceea ce a dobândit, atenția cititorilor, probată prin tirajul săptămânal al revistei. Ca demersuri noi, două se cade să fie anunțate aici.

Întâi, vom edita și în 2019 un supliment, probabil zece numere pe parcursul întregului an. El se va intitula După treizeci de ani, va avea tot opt pagini și va fi coordonat tot de Cristian Pătrășconiu. În cuprinsul său, vom pune în discuție ce s-a întâmplat cu noi în acești treizeci de ani scurși de la căderea comunismului: vom vedea ce decizii au fost benefice și ce oportunități am ratat, ce am făcut și ce s-ar fi cuvenit să facem în diverse domenii și, desigur, va exista un palier contrafactual, de tipul ce ar fi fost dacă…Sperăm că această dezbatere va limpezi cât de cât apele tulburi ale proiectului românesc de țară, despre care se tot vorbește.

Și, al doilea demers, nu doar publicistic: preluând ideea colegilor noștri de la revista clujeană „Steaua” (le mulțumim încă o dată pentru acceptul dat), România literară, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor, a lansat o largă consultare a criticilor, cronicarilor și istoricilor literari din toată țara și de toate orientările, rugându-i să rezume un secol, 1918-2018, prin 100 de cărți reprezentative de proză românească. Sorin Lavric și Cristian Pătrășconiu realizează această anchetă literară deloc simplă. Precizăm că nu vor fi publicate selecțiile individuale ale criticilor, ci doar lista celor 100 de titluri alese, așa cum se va configura ea prin însumarea opțiunilor exprimate. Într-unul dintre numerele viitoare ale Rl vom face cunoscute rezultatele.

În condițiile în care la această cercetare participă nume importante ale criticii noastre, sondajul devine un instrument de evaluare valabil, capabil să nominalizeze izbânzile litera­turii noastre. (Bineînțeles, nu e o măsurătoare infailibilă, ci una cu un anume grad de relativitate, presupus totdeauna când e vorba de subiectivitate și gust.) E neîndoielnic că avem nevoie de o cartografiere cât mai precisă a domeniului literar, în care să identificăm văile și piscurile. Cu alte cuvinte, e necesar să stabilim, cu spirit critic, reperele, să găsim și să evidențiem, din noianul de producție literară, acele cărți de valoare care rămân, prin care ne putem legitima.

După sondajul privind proza vor urma alte două având ca subiect poezia și, respectiv, critica, istoria literară și eseistica. Sperăm să avem în cele din urmă o sumă de titluri ce alcătuiesc un fond principal al literaturii române.

Colaborarea cu Uniunea Scriitorilor se va concretiza în etapele ulterioare ale proiectului: intenționăm să căutăm o editură sau mai multe dispusă/ dispuse să publice aceste cărți alese ale literaturii noastre; în fine, ne vom strădui să convingem autoritățile responsabile, Ministe­rul Culturii, Ministerul Învățământului, să introducă aceste titluri și acești autori în biblio­te­cile publice, în cele școlare și în lecturile ele­vilor. Avem convingerea că astfel am ajuta cât de cât la îmbunătățirea stării intelectuale a acestui popor și la ridicarea nivelului său cul­tural într-o vreme când, în mod ciudat, fenome­nul unei noi prostiri în masă tocmai își face simțită prezența, cu agresivitate.