Știam că societatea, mai precis poporul, nu are încredere în instituțiile statului. Asta vine de demult, de pe vremea când mai existau, încă, anumite libertăți, dar când, tocmai în virtutea acestora, politicienii își mai permiteau câte-o minciună gogonată, de pe vremea când cavalerii de industrie pătrunși pe la periferia guvernelor mai trânteau câte o „afacere …
O vorbă cam urâtă, e drept, dar românească get-beget (sau, poate, universală?) spune că „peștele de la cap se-mpute“ și noi aplicăm proverbul, mecanic, și societății: elevii urmează exemplul părinților, pe urmă al învățătorilor, pe urmă al profesorilor, oamenii de rând pe cel al celor de deasupra lor în ierarhia (atât de falsă) socială. În …
Cronicarii nu mai sunt citiți astăzi. Dacă nici Creangă nu mai poate fi înțeles, cum spune nu știu cine, de către elevii patriei, ce să mai sperăm la Neculce. Pe vremuri a fost altfel, vorba versului „…și din Dorna până-n Tulcea/Toți citesc ce-a scris Neculcea.“ Deși O samă de cuvinte n-ar strica să mai fie …
Nu am vrut să surprind pe nimeni cu acest titlu. E doar o observație pe care o poate face oricine, acum, când democrația de 20 de ani din Afganistan s-a prăbușit. La noi, prin 1990, un anume Brucan afirma că trebuie 20 de ani ca oamenii să se acomodeze cu democrația. În realitate, spuneau alții, …