Premii literare

Care sunt premiile literare românești cele mai importante? După ce reguli se acordă ele? Cât de relevante sunt pentru cariera unui scriitor? Și sunt ele în măsură să impună o operă literară și un autor, să le creeze acestora prestigiul atât de necesar pentru arta scrisului, o artă în care valoarea literară trebuie să se transforme în recunoaștere publică, iar aceasta să se preschimbe în număr de cărți vândute (și citite!)? Cât de consistente bănește sunt distincțiile literare autohtone? Am să mă refer numai la premiile în care Uniunea Scriitorilor este implicată într-un fel sau altul, ca inițiator și organizator sau ca partener al diverselor instituții inițiatoare. Căci doar mecanismele de acordare ale distincțiilor literare de sub egida Uniunii Scriitorilor îmi sunt cunoscute. Pe când cele ale altor premii rămân doar bănuite ori chiar nepătrunse. De pildă, premiile Academiei: zeci de ani, în trecut, văzând unele dintre volumele premiate și comparându-le cu cărțile care, în anul respectiv, se remarcaseră prin aprecieri critice în presa literară, aceste distincții lasă impresia că sunt acordate arbitrar, parcă după bunul plac al unei „zeități” autoritare și capricioase. O primă constatare privind premiile literare legate de Uniunea Scriitorilor: nu sunt puține! Să le trecem în revistă, oricât de plicticos ar fi. În primul rând ar fi Premiile Uniunii Scriitorilor pentru volume apărute în anul precedent (cuprinzând diverse genuri, debut, literatură în limbile minorităților naționale) și un mare premiu, Premiul Național de Literatură, menit să încununeze o carieră literară. (Cutuma respectată: deținătorul Premiului Național nu mai poate lua ulterior un premiu pentru volum.) Acestea sunt premiile cu cea mai veche tradiție de la noi din țară și sunt foarte râvnite, deși valoarea pecuniară în sine e mică – circa 1400 de euro premiile pentru volum și 2500 de euro Premiul Național. Premiile Uniunii Scriitorilor sunt stabilite de un juriu ales de Consiliul USR în reuniunea sa din decembrie a anului precedent. Juriul începe să lucreze efectiv de la începutul anului și sunt de reținut două etape principale: nominalizările pentru fiecare categorie de premii în parte (până în jurul datei de 20 mai) și apoi alegerea laureaților, prin vot, în preziua decernării (la începutul lunii iunie). Premiile beneficiază de susținere financiară din partea Ministerului Culturii, a ICR, a Departamentului Relații Interetnice și a unor sponsori. Decernarea Premiilor Uniunii se face într-o gală care are loc de obicei la Teatrul Național din București. Există apoi premii distincte pentru poezie, proză, critică și istorie literară, iar de anul acesta și pentru memorialistică și eseu. Ele au în titulatura lor cuvântul „național” și se decernează anual pentru Opera Omnia. Pentru poezie, cele mai însemnate sunt trei: Premiul „Eminescu”, care se acordă la Botoșani de către Consiliul Municipal. Nominalizările se fac, încă de la înființare (în anul 1991), de către Fundația Culturală Hyperion, condusă de scriitorul Gellu Dorian. Laureatul e decis prin vot secret de un juriu compus din reprezentanți desemnați de trei entități: Uniunea Scriitorilor, Consiliul Local și Fundația Hyperion. Valoarea premiului e considerabilă pentru domeniul literar: anul acesta a ajuns la 7.000 de euro. Apoi, Premiul „Blaga” care se acordă la Alba Iulia și Lancrăm, de către Consiliul Județean Alba. Juriul este ales de Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor. Nominalizările se fac în urma opțiunilor exprimate de circa 20 de critici de poezie care participă la un sondaj național. În fine, Premiul „Arghezi”, care se acordă la Târgu-Jiu și Târgu-Cărbunești, de către autoritățile locale, în cadrul Festivalului Internațional „Tudor Arghezi”. Pe lângă Premiul Național de Poezie, în cadrul festivalului există și un Premiu Național de Critică Literară și un premiu internațional pentru un scriitor sau traducător din străinătate care promovează literatura română. Toate cele trei distincții sunt stabilite prin votul Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor. Valoarea acestor premii este mai mică: 1.000 de euro fiecare. Pentru proză, tot în Moldova, la Târgu-Neamț și Piatra-Neamț, se decernează Premiul „Ion Creangă”. E un premiu înființat ca echivalent al Premiului „Eminescu” de la Botoșani. Premiul, în valoare de aproape 5000 de euro, este organizat și susținut financiar de Consiliul Județean Neamț, iar juriul de premiere e alcătuit tot din reprezentanții a trei entități (USR, Consiliul Județean și Centrul Cultural Carmen Saeculare – Piatra-Neamț), numai modalitatea de stabilire a nominalizaților fiind diferită față de Premiul „Eminescu”: ca la Premiul „Blaga”, scriitorii nominalizați se aleg în urma opțiunilor exprimate într-un sondaj la care participă critici de proză din toată țara. De asemenea, la Roman se decernează Premiul de Critică și Istorie Literară „Garabet Ibrăileanu”, acordat de Uniunea Armenilor din România în parteneriat cu USR și votat de Comitetul Director al USR (valoarea premiului – 2.000 de euro). Anul acesta, s-a înființat la Petroșani și un Premiu de Memorialistică și Eseu „Ion D. Sîrbu”, la inițiativa Consiliului Județean Hunedoara, cu un juriu propus de Uniunea Scriitorilor (valoarea premiului – 2.000 de euro).

Sunt de menționat, totodată, alte două forme de premiere originale, care au fost create de Uniunea Scriitorilor. Astfel, în fiecare an se derulează, în diverse locuri de tradiție culturală din țară sau din străinătate, un turnir poetic, în care se întrec două echipe din filialele USR, formate din câte șase poeți. Aceștia trebuie să prezinte în concurs poezii inedite. Un juriu notează evoluția fiecărui poet cu note de la 1 la 10 și primii șase clasați se califică în turul al doilea, iar dintre aceștia trei se califică în confruntarea finală, din care se alege câștigătorul Cununii de Aur. Manifestarea literară e una complexă, ea cuprinzând și podiumuri poetice, dezbateri literare, întâlniri cu scriitori din orașele vizitate, scrierea unor texte pe o temă dată, despre obiectivele culturale văzute, texte care sunt publicate în revistele literare. An de an, s-a ajuns la a XI-a ediție, se acordă Premiile Scriitorii Lunii – Scriitorul Anului. Un juriu fixat de Comitetul Director al USR desemnează, lună de lună (din noiembrie până în octombrie anul următor), un Scriitor al Lunii. Toți cei 12 aleși, la începutul lunii noiembrie, sunt invitați la Iași și sunt premiați în cadrul unei ceremonii cu public. Momentul culminant al Galei este desemnarea laureatului marelui premiu Scriitorul Anului, ales de juriu, prin vot, dintre cei 12 Scriitori ai lunii, chiar în ziua ceremoniei. Premiile sunt susținute financiar și organizatoric de Primăria Iași prin Casa de Cultură „Mihai Ursachi”, cu contribuția Ministerului Culturii și a unor sponsori. Valoarea premiilor Scriitorul lunii – circa 1400 de euro, iar valoarea premiului Scriitorul Anului – 5.000 de euro. În fine, nu pot să nu amintesc Premiul Cartea Anului, pe care-l acordă anual revista noastră. Premiul are valoarea de 2000 de euro și se decernează după următoarea regulă: colaboratorii revistei propun, dintre aparițiile editoriale ale anului volumele cele mai meritorii, iar juriul, alcătuit din redactorii revistei, alege Cartea Anului. Valoarea premiului este de 2000 de euro și premiul nu poate fi luat decât o singură dată. Se mai anunță două manifestări literare care urmează să fie organizate spre sfârșitul acestui an și care vor institui premii literare de anvergură națională. La Râmnicu Vâlcea, va avea loc prima ediție a Festivalului de Literatură „Nicolae Manolescu”; cu acest prilej, se va acorda un premiu care va purta numele marelui critic. Iar la Timișoara, într-o manifestare literară de amploare, va fi decernat Premiul orașului Timișoara. Toate aceste premii, numeroase și, după cum se vede, mai degrabă modeste pecuniar, sunt în stare să-i impună public pe scriitorii laureați? Nu pe cât s-ar vrea. De ce? Sunt mai multe cauze ale firavei reușite și menționez aici doar două: interesul din ce în ce mai redus al conaționalilor noștri pentru literatura beletristică și, apoi, rivalitățile, adesea stupide, care dezbină lumea literară. Totuși, indenegabil, distincțiile literare joacă un rol esențial în activitatea scriitoricească, prin dimensiunea lor simbolică: ele le creează, celor care s-au dedicat acestui dificil maraton de o viață care e scrisul literar, iluzia întremătoare că efortul lor n-a fost în zadar.