Spuneam rândul trecut că marea viteză nu e necesară oriunde și întotdeauna. Când e vorba de hotărâri personale, de drumul vieții și de cotiturile lui, avem fiecare nevoie să ne gândim liniștit și, mai ales, să nu ne repezim să alegem o cărare sau alta doar pentru că nu știu bine câți prieteni sau cunoștințe au pornit-o într-acolo. Da, e greu să rezistăm ispitei de a face ce fac mulți din jurul nostru, imitația fiind una din cele mai frecvente explicații ale comportării umane. De ce nu te bărbierești și nu te tunzi? Păi, fiindcă mai toți amicii mei au acum păr lung și barbă. Nu te uiți în oglindă să vezi cum arăți? Ba mă uit și văd că în sfârșit arăt și eu ca ei. Numai ca amicii tăi? N-ai putea cumva găsi și alte modele? Modele mai rare, imitate în tăcere?
Dar ce e mai important, amicul meu m-ar putea întreba la rândul lui, cum arăt, sau ce fac? Ce faci, bineînțeles. În cazul deciziilor, însă, viteza nu e mai puțin riscată. În San Francisco, orașul unde locuiesc, o imensă reclamă le amintește celor care trec în automobil pe lângă ea că Life is short („viața e scurtă“) și îi sfătuiește, deci, Be yourself („fii tu însuți“). Să admirăm, entuziasmați, acest elogiu al independenței personale? Dacă ne gândim câteva clipe la ce înseamnă reclama afișată (nu pe gratis), ne dăm însă seama că anunțând scurtimea vieții, ea ne îndeamnă să ne grăbim, să nu amânăm. Să ne grăbim să facem ce? Nu ni se spune, dar a doua inscripție vizibilă pe același perete, „fii tu însuți“, ne sugerează să facem fiecare din noi ce vrem, ce avem chef, și se referă deci, reclamă fiind, la orice marfă de vânzare care ne face poftă. Să fii tu însuți în lumea prosperă, îmbelșugată în care trăiești înseamnă să cumperi acum, chiar acum, ce ai chef. Nu ezita, nu amâna. Iar vânturile modei împingând neîncetat valurile de cumpărători, până la urmă „a fi tu însuți“ înseamnă, viața fiind scurtă, a face parte – repede, acum – dintr-unul din aceste valuri.
Să fim deci atenți să rămânem diferiți de cei din jur? Multă lume cumpără pantofii Hoka, a căror talpă mai groasă la călcâi te ajută să salți puțin când mergi și să înaintezi mai ușor. Ca să fii altfel ar trebui să eviți pantofii Hoka? Nici vorbă! La magazin încearcă o pereche, încalță și piciorul drept și stângul, fă câțiva pași prin prăvălie, gândește-te, și dacă te simți cu adevărat bine poate merită să cumperi o pereche cu toate că ea costă mai scump decât tenișii obișnuiți. Pentru că viața e scurtă și încălțat cu ei ai „fi tu însuți“? Sau pentru că i-ai încercat, te-ai gândit, și ai văzut că ți se potrivesc.
Limba de foc din sufletul tău nu te îndeamnă să-ți ocolești semenii, ci să-ți găsești drumul cel mai bun pentru tine, uneori singur, uneori printre ei. Da, să nu ne lăsăm copleșiți de propagandă sau de modă. Dar când îmi dau seama, liniștit, cu încetul, că ceea ce îmi trebuie mie seamănă uneori cu moda sau cu propaganda, n-are rost să renunț, să mă retrag imediat. Am încredere în busola mea și atunci când nordul pe care îl arată este numai al meu și când coincide cu al tuturora.
Ceea ce dă viață limbilor de foc nu este neapărat dorința neașteptată sau, încă și mai puțin, schimbarea bruscă. Cum spuneam rândul trecut, când după o vreme îndelungată petrecută în același fel ele se trezesc și se aprind, lumina lor iradiază nu în afară, ci în lăuntrul sufletului. l