Având ca temă „Proza de azi: o schimbare de paradigmă?“, cea de-a XIV-a ediție a Colocviilor Romanului Românesc Contemporan a adus și în acest an la Alba Iulia nume consacrate ale culturii scrise din România. Sesiunile de comunicări au avut loc pe tot parcursul zilei de 8 octombrie 2021, acestea fiind găzduite de Sala Senatului Universității ,,1 Decembrie 1918“. În cuvântul de deschidere al acestei manifestări, președintele Consiliului Județean Alba (una dintre instituțiile care au co-organizat și această ediție a Colocviilor Romanului Românesc Contemporan), domnul Ion Dumitrel a reliefat importanța deosebită pe care o are această manifestare culturală pentru orașul-etalon al Marii Unirii. Tot în deschiderea reuniunii de la Alba Iulia, Gabriel Chifu a adus salutul său din partea Uniunii Scriitorilor din România și și-a exprimat recunoștința, în numele conducerii centrale a acestei instituții, pentru remarcabila tradiție a acestui colocviu. „Suntem onorați ca timp de o zi să-i audiem la Alba Iulia pe câțiva dintre cei mai importanți romancieri, istorici și critici literari români contemporani și am fi bucuroși ca tema abordată să suscite interesul cât mai multor oameni și în special interesul tinerei generații“ – a declarat, la rândul său, Cornel Nistea, președintele Filialei Alba – Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România.
În prima sesiune a acestui eveniment cultural, care a început la ora 10:30, au citit comunicări, în această ordine, următorii scriitori și critici literari: Florin Toma, Andrea H. Hedeș, Daniel Cristea-Enache, Horia Gârbea și Gabriel Chifu. În cea de-a doua sesiune care s-a desfășurat cu începere de la ora 17:00, ordinea comunicărilor a fost următoarea: Ovidiu Pecican, Hanna Bota, Vasile Spiridon, Adrian Lesenciuc și Răzvan Voncu. După fiecare dintre cele două sesiuni de comunicări scrise au avut loc dezbateri – dialoguri, întrebări și răspunsuri – care au acoperit o plajă impresionantă de idei.
Într-o comunicare incitantă de deschidere, Florin Toma a argumentat cu privire la „șansa handicapului“ pe care o cunoaște bine literatura română de astăzi, în condițiile unui – conform aprecierilor prozatorului – „ecart dramatic între proza de la noi și cea occidentală“. Andrea H. Hedeș a făcut, la rândul său, o serie de considerații despre faptul că „literatura este oglinda fidelă a timpului său“ și că „scriitorul dansează pe muzica timpului“ și a problematizat, comparând scriitori români cu scriitori străini, în legătură cu „mult dorita schimbare“ de paradigmă. Daniel Cristea-Enache a prezentat o comunicare despre „a vedea clar“ și a vorbit despre „funcția demistificatoare a prozei în Est“, iar Horia Gârbea s-a întrebat dacă modele din întreaga lume au parte de o anumită emulație în spațiul românesc și dacă, în legătură cu tema principală a dezbaterilor, putem vorbi cu adevărat despre „o nouă paradigmă sau despre vechile dureri“. Într-o suită a argumentelor rafinate, Gabriel Chifu a vorbit despre centralitatea pierdută a literaturii, despre așteptările pe care le putem avea în continuare de la roman, despre cum se poate inova în materie de roman; de asemenea, scriitorul a argumentat cu privire la asumarea resurecției romanului ca specie importantă (la limită, ca „navă-amiral“ a literaturii) în condițiile în care romanul trebuie să fie (re)gândit „ca text deplin“. Ovidiu Pecican a conferențiat despre condiția romancierului de a fi „între paradigme“ și despre necesitatea de a reîntemeia discursul cu privire la paradigme, apreciind, între altele, că „destinul romanului se joacă la fiecare masă“. Hanna Bota a vorbit despre importanța faptului de „a scrie pentru viitor“ și despre (umana, atât de adânc umana) nevoie de poveste. Vasile Spiridon, la rândul său, a tematizat cu privire la faptul că, în realitate, este foarte dificil ca o paradigmă să se schimbe, precum și despre faptul că, în realitate, deși sunt multe discuțiile despre schimbarea de paradigmă, există puține paradigme. Adrian Lesenciuc a făcut, pe de altă parte, invitația de a ne raporta, când vorbim despre proză și în particular despre romanul contemporan, la literatura universală (acolo unde, este convingerea adâncă a vorbitorului, se schimbă cu adevărat paradigma!) și la eventualele reverberații în literatura română a modelelor străine de a face proză; de asemenea, acesta a vorbit despre „romanul-compozit“ ca modalitate inclusivistă de a depăși cadrele paradigmei recente în materie de proză. În comunicarea strălucită care a încheiat suita de 10 prezentări de la Colocviile Romanului Românesc Contemporan, Răzvan Voncu a insistat asupra necesității de a vorbi nu de o schimbare de paradigmă, ci – pentru a înțelege și mai adecvat cadrul în care trebuie să fie purtată discuția despre condiția paradigmelor prozei românești – despre „schimbare de paradigme“; „trebuie să avem reacții diferite la schimbările de paradigme“, a afirmat vorbitorul, în condițiile în care a discuta despre paradigme și despre schimbarea acestora implică atât o direcție a succesivității, cât și una a simultaneității. Dezbaterile Colocviilor Romanului Românesc Contemporan au fost moderate, în ambele secțiuni ale zilei în care s-au ținut comunicările, de Cristian Pătrășconiu.
Colocviile Romanului Românesc Contemporan au fost organizate, la ediția din 2021, de Consiliul Județean Alba (președinte Ion Dumitrel), Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Alba – Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România și de către Biblioteca Județeană „Lucian Blaga“ Alba. Și în acest an, proiectul a avut parte de sprijinul financiar al Ministerului Culturii. Partener în proiect a fost, de asemenea, Universitatea „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia. Evenimentul a fost transmis live și poate fi urmărit online în continuare pe pagina de Facebook a Bibliotecii Județene „Lucian Blaga“ Alba, acolo unde este arhivat în format video. Participarea la sesiunile de comunicări s-a făcut cu respectarea măsurilor legale pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de Covid-19. (Reporter)