Republica Moldova, Basarabia, ne este atât de apropiată, dar în același timp și necunoscută, pare un tărâm spre care privim, mai ales în aceste timpuri, cu oarecare teamă și angoasă. Totuși, în pofida unei istorii dramatice și a unui prezent bulversant, viața culturală aici e vie și bogată. Îmi propun să vă prezint în această pagină o sinteză concentrată a evenimentelor culturale din luna care se încheie. Și poate reușesc să trezesc un interes mai mare pentru acest „ținut de graniță“ al Europei.
Bookfest Chișinău, ediția a IX-a
Septembrie cultural a debutat furtunos cu Salonul Internațional de Carte Bookfest Chișinău, ținut între 2-6 septembrie la Centrul Mediacor al Universității de Stat din Moldova. Evenimentul se desfășoară sub înaltul patronaj al celor doi președinți români: Maia Sandu și Nicușor Dan.
Organizatori: Uniunea Editorilor din Republica Moldova, Asociația Editorilor din România și Fundația „Alma Mater – USM“, Ministerul Culturii, Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova ș.a.
Peste 30 de edituri de pe ambele maluri ale Prutului, cu 700 de titluri de carte. Un program foarte dens, o sarabandă a lansărilor, având în prim-plan autori importanți, precum: Ioana Pârvulescu, Andreea Răsuceanu, Cristian Preda, Ion Pop, Ion Bogdan Lefter, Simona Popescu, Leo Butnaru, Doina Ruști, Constantin Cheianu, Sabina Fati, Bogdan Crețu, Moni Stănilă, Valeriu Stancu, Maria Pilchin, Iulian Ciocan, Andrei Crăciun și mulți alții. A fost o sărbătoare a cărții și a dialogului literar.
Reuniunea Teatrelor Naționale Românești
Ajuns la a XI-a ediție, acest festival adună trupe teatrale din întreg spațiul românesc, iar de când a izbucnit războiul din Ucraina are ca invitat și un teatru din Kiev în semn de solidaritate. Între 9-21 septembrie 2026, Chișinăul a fost o metropolă a Melpomenei.
„Reuniunea Teatrelor Naționale Românești“ este o idee comună, nutrită de regretatul Ion Caramitru, director al Teatrului Național „I. L. Caragiale“ București, și de Petru Hadârcă, directorul Teatrului Național „Mihai Eminescu“ din Chișinău, care au reușit să creeze o punte a spiritului și a artei peste abisul care a despărțit malurile Prutului în perioada postbelică. Teatrul Național din Chișinău este cea mai veche instituție de cultură din Basarabia, înființată la doi ani după Marea Unire de la 1918. Astfel că ediția din 2021 a Reuniunii a celebrat o sută de ani de teatru românesc între Prut și Nistru.
Reuniunea Teatrelor Naționale Românești de la Chișinău se desfășoară, la fel, sub înaltul patronaj al președinților Maia Sandu și Nicușor Dan.
***
„Suntem ceea ce iubim…“ – a fost genericul actualei ediții a festivalului, un slogan ce a ajuns la inimile tuturor celor care au mers să vadă spectacolele jucate de artiștii români.
Teatrul Național „Mihai Eminescu“ din Chișinău a avut trei spectacole: Richard al III-lea, de William Shakespeare, regie Petru Hadârcă – reprezentație care a deschis Reuniunea; Oameni care dispar, un mono-spectacol cu Olga Triboi, consacrat jurnalistei ruse Anna Politkovskaia, asasinată de regimul Putin, concept și regie Luminița Țâcu; Sfaturile Melaniei, de Irina Nechit, regie Alina Țurcanu.
Teatrul Național „I. L. Caragiale“ din București a venit cu două lucrări scenice: Moroi și păpădii și Ceasu’ și cămașa miresei, ambele în regia lui Gavril Pătru. Teatrul Național „Vasile Alecsandri“ din Bălți a prezentat Revizorul lui N. Gogol, regie Slava Sambriș. Teatrul Național „Radu Stanca“ Sibiu a jucat două spectacole: Dincolo de uitare, text și regie Cosmin Stănilă, și Lungul drum al zilei către noapte, după Eugene O’Neill, regie Timofei Kuliabin, cu fenomenalul Marius Turdeanu în distribuție. Teatrul Național „Vasile Alecsandri“ din Iași a venit cu Digul și alte povestiri, după proze de György Dragomán, regie Radu Afrim.
Au mai prezentat spectacole Teatrele Naționale din Timișoara, Craiova, Târgu Mureș, Teatrul Republican „Luceafărul“ din Chișinău, Teatrul Municipal „Matei Vișniec“ din Suceava, Teatrul Dramatic „Fani Tardini“ din Galați, Teatrul „Eugene Ionesco“ din Chișinău, Teatrul de stat „B. P. Hasdeu“ din Cahul și alte teatre basarabene.
Aș evidenția în mod special două spectacole de istorie recentă și… ardentă. Noaptea scrisă cu roșu, scris și montat, pe baza unor documente și mărturii, de Luminița Țâcu la „Teatrul Fără Nume“ din Chișinău, un spectacol ce evocă curajul a două tinere basarabence, care în noaptea de 30 septembrie – 1 octombrie 1970 au împânzit zidurile Chișinăului cu lozinci antisovietice, gest inspirat de turneul din vara aceluiași an, la Chișinău, al formației MONDIAL din România. Și 9 RUȘINI și alte tablouri scandaloase din istoria recentă a României – producție a Teatrului Național „Lucian Blaga“ din Cluj-Napoca, autori: Cosmin Stănilă, Sașa Ceban, Ionuț Caras și Diana Buluga. Regie Ionuț Caras.
Un eveniment special l-a constituit spectacolul Caligula, după Albert Camus, al Teatrului Național Dramatic „Ivan Franko“ din Kiev – de o actualitate răvășitoare în contextul agresiunii rusești.
Reuniunea a avut, prin tradiție, și teatru radiofonic, conferințe, dezbateri, lansări de reviste și cărți, precum și vernisarea unor expoziții de artă și fotografice.
Zilele Filmului Românesc la Chișinău
Festivalul Zilele Filmului Românesc în Moldova (ZFR), cu 12 ediții la activ, s-a desfășurat între 17-20 septembrie 2026. Proiecțiile s-au ținut la cinematografele Cineplex Loteanu și Odeon din Chișinău. Din 23 septembrie până în 10 octombrie ZFR „se mută“ în zece orașe din provincie, acolo unde există un public mai puțin răsfățat cu evenimente culturale, dornic de întâlniri și dezbateri cu creatorii de artă.
Organizatorul principal al ZFR Chișinău este Asociația Cineaștilor Independenți din Republica Moldova „Alternative Cinema“ – președinte și manager general Dumitru Grosei –, și de casa de producție ROVA FILM din România.
Festivalul e structurat tematic. Secțiunea „Focus“ este consacrată unor personalități importante ale filmului românesc. La actuala ediție protagonist este Valeriu Andriuță – actor, regizor și producător de origine basarabeană. Au fost difuzate două filme în care joacă acesta: celebrul După dealuri (2012), al lui Cristian Mungiu, premiat la Cannes, și Dragoste 1. Câine, regie Florin Șerban (2018). S-au difuzat și câteva scurtmetraje regizate de Valeriu Andriuță.
Secțiunea RETRO, consacrată unor „monștri sacri“ ai filmului românesc, i-a adus un omagiu nonagenarului Florin Piersic.
Un invitat de prestigiu al ZFR a fost Laurențiu Damian – cineast și profesor de cinema la UNATC, care a susținut ateliere la Academia de Arte din Chișinău și a prezentat, alături de criticul Mihai Fulger, filmografia lui Florin Piersic.
Festivalul a mai inclus secțiunile FILME NOI, cu titluri selectate și premiate la importante festivaluri internaționale în 2025 și 2026, și, respectiv, FILM PENTRU COPII. Tot în cadrul ZFR a fost lansată cartea Viața de după moarte a mediilor. Persistență, rezistență, reinvenție, de Liri Chapelan.
Lansare Varujan Vosganian la Uniunea Scriitorilor din Moldova“
De câțiva ani, festivalul FILIT de la Iași „a trecut Prutul“, modificându-și forma: CHILL – Chișinău Laborator Literar. O manifestație dedicată literaturii contemporane, traducerii și dialogului cultural. S-a desfășurat între 17-24 septembrie. În acest an, peste structura CHILL – Chișinău s-a suprapus „Odessa literary festival“, cu scriitori din România, R. Moldova, Ucraina și alte țări central-europene.
Un invitat de seamă al actualei ediții a CHILL – Chișinău a fost Varujan Vosganian, care a participat la o dezbatere pe tema „Istorie și literatură“ și, înaintea unei deplasări la Universitatea din Cahul, și-a lansat cartea Dublu autoportret. Memoria unei zile, la Uniunea Scriitorilor din Moldova (USM). Evenimentul, cu un public numeros, a fost moderat de poetul Teo Chiriac, președintele USM și președinte al Filialei Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România.
Dublu autoportret… o carte tulburătoare, ce pune în valoare calitatea scriitorului de martor și actor al istoriei, chiar dacă, pentru a dobândi acest privilegiu, el, scriitorul, se situează, uneori, în intervalul evanescent dintre „a fi“ și „a nu fi“. Așa a fost noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, pe care Varujan Vosganian, alături de alte câteva sute de protestatari anticomuniști, a petrecut-o la Jilava, fără a ști dacă mai prinde lumina zilei ce avea să vină:
„Pot descrie ceea ce n-am văzut ca și cum aș fi văzut. La urma urmei, asta face îndeobște un scriitor. Să descriu însă ceea ce am văzut ca și cum n-aș fi văzut, asta mi se pare imposibil. Să inventez alte personaje decât cele pe care le-am întâlnit, alți morți decât morții de care m-am despărțit și alt sânge decât cel pe care l-am atins, asta e peste puterile mele. (…) Când ai văzut, nu povestești, ci mărturisești.“
Un septembrie 2026, la Chișinău, în care s-a trăit intens cultura, literatura.