Scrisoare de dragoste
Te-am iubit din clipa
în care te-am văzut
de la strada Panait Istrati
la Kiseleff și de la
Polonă la Ioanid
de la Mega la Perla
și de la Nottara la Bulandra
de la doamna care mă saluta cu
„bonjour“
până la Cristian Mungiu pe care
l-am văzut odată cu niște sticle de
reciclat
de la doamna de la florărie care
îmi zice cochetă că „știți că aici găsiți
orice“
până la dentista care se scuză și
spune să mai aștept un minuțel
am 53 de ani oare câte minuțele
am trăit nu puține mă gândesc
dar nu vreau să fiu ironic
chiar îmi plac diminutivele ca
și doamna aceea care mi-a urat
o seară simpatică
numai zile și seri simpatice
am trăit aici chiar atunci când
am simțit în stomac reverberațiile demonstrațiilor
de pe Victoriei
dar l-am întâlnit pe Victor Rebengiuc,
măi!
cum să nu iubesc orașul acesta
în care János bácsi nu știe o boabă
de maghiară
în care poate beau vin acolo
unde se îmbătau Dinică și Iordache
și îmi vine în minte mereu
Angela Similea
amintiri din copilărie
asta-i bună
dar pe tine, București, te iubesc
în cel mai prezent dintre toate timpurile
parcă am intrat în regăsirea timpului
pierdut
eu, un Proust cât se poate de prost
mai trebuie să devin
suporter Rapid și-atunci
chiar că aș pune capac la toate