***
N-am visat nimic azi-noapte
nicio cădere
niciun chip straniu
nicio pisică vorbind cu vocea celor plecați
am dormit ca un pacient care înțelege
că somnul e ultimul protocol
înaintea uitării
am dormit întins
ca într-un sicriu căptușit cu ierburi
iar dimineața
pijamaua mirosea a lavandă
așa miroase liniștea?
în timp ce îmi beam cafeaua
fără grabă,
am simțit
ca și cum cineva m-ar fi atins
pe braț.
mi-am amintit o seară de vară,
când aveam șapte ani,
și bunica m-a culcat în odaia ei mică,
mirosind a naftalină, a scânduri vechi
și a vinete coapte.
înainte să stingă lumina,
mi-a spus:
„dormi liniștit,
visele vin doar dacă le porți în tine.“
atunci a fost ultima oară
când liniștea m-a înspăimântat.
acum e aici din nou.
dar nu vine din mine.