Lumea în care trăim
A nins, nu glumă, în București. Ei, da, s-au întors „les neiges d’antan“. Pentru o zi, nu mai mult. Apoi, în capitala noastră poluată, zăpada s-a făcut neagră, iar circulația a devenit un chin, căci în atâtea locuri carosabilul și trotuarele au rămas necurățate, pline de bălți și de troiene murdare greu de ocolit. Ca de obicei, autoritățile locale, primăriile de sector și-au făcut prost treaba. Bilanțul ninsorii și al viscolului: 74 de mașini avariate, 183 de arbori și doi stâlpi de electricitate doborâți. (E necesară o rectificare la nota anterioară: după două zile, ninsorile s-au întors, a nins și mai abitir, viscolit. Atmosfera în oraș chiar era ca în iernile de poveste, din copilăria noastră.)
După repetate amânări, în total cinci, dacă am numărat bine, Curtea Constituțională a respins sesizarea privind neconstituționalitatea reformei pensiilor magistraților. Cu șase voturi, la trei voturi. Unul dintre judecătorii numiți de PSD, Mihai Busuioc, a schimbat tabăra, adică nu s-a mai opus la noua lege. Este o victorie importantă, o victorie și efectivă, și simbolică, pentru întreaga societate românească, fiindcă astfel s-a eliminat o mare inechitate care-i afecta pe toți cetățenii acestei țări. Și este, desigur, o victorie pentru premierul Bolojan, care demonstrează, iată, că are capacitatea să-și urmeze calea: adică, să îndrepte lucrurile, prin fapte, nu prin vorbe goale și prin ieftine promisiuni populiste.
Un efect benefic imediat: după această decizie a Curții Constituționale, a crescut încrederea investitorilor, costurile de împrumut al României atingând cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani (dobânda a coborât la 6,4% pe an).
Și încă o veste bună venită de la coaliția de guvernare: a fost pus în dezbatere publică proiectul de reformă a administrației. Care prevede, între altele, diminuarea cu 10% a bugetului de salarii, scăderea numărului de consilieri locali, de angajați din prefecturi și de polițiști locali.
În anul 2024 s-a înregistrat un record în ceea ce privește numărul românilor care au părăsit definitiv țara: 50.000. Din 1989, potrivit datelor statistice oficiale, 4,16 milioane de români au emigrat.
Diana Buzoianu, ministrul Mediului, atrage atenția că anumiți funcționari din minister au salariul mai mare decât al ministrului. O anomalie, desigur.
Ministerul Educației și Cercetării a aprobat programa pentru limba și literatura română – clasa a IX-a, învățământul liceal.
O informație despre situația financiară a Statelor Unite: deficitul comercial al statului a atins în anul 2025 un nou record, 1.240 de miliarde de dolari, în pofida taxelor vamale impuse de Administrația Trump.
Hotelul Rex din Mamaia, monument istoric, a fost scos la licitație, pentru a treia oară. Prețul de pornire este de 10 milioane de euro.
La Washington, a avut loc prima reuniune a Consiliului pentru Pace, înființat și condus (pe viață, se pare) de Donald Trump. A participat și președintele Dan, România nefiind stat membru, ci doar observator. Președintele Trump l-a numit pe președintele Dan „prim-ministru“ și a făcut aprecieri la adresa românilor, pe care îi consideră „fantastici“.
Volodimir Zelenski, vorbind despre negocierile de pace, a observat că Statele Unite le cer numai ucrainenilor să facă concesii. În schimb, Rusiei nu-i impune să cedeze nimic.
Fratele regelui Charles al Marii Britanii, Andrew, a fost arestat în legătură cu implicarea sa în Dosarele Epstein.
Patru studente din România au inventat „o brățară magică“ care le permite persoanelor cu deficiențe de auz să asculte muzică. Invenția a fost premiată în Germania.
Statele Unite sunt pregătite să înceapă războiul cu Iranul. Au concentrat în Orientul Mijlociu cea mai mare forță aeriană de la invazia Irakului. Și au transmis un avertisment cu un termen de 10 zile, în care acest stat trebuie să clarifice chestiunea armelor nucleare.
O prezentatoare de știri sportive din Australia s-a făcut de râs: a apărut într-o transmisiune tv de la Jocurile Olimpice de Iarnă din Italia, fiind în stare de ebrietate. Ulterior și-a cerut scuze. Tardiv, imaginile cu scena penibilă au făcut înconjurul planetei.
Atribuțiile FSB, serviciul de informații interne al Rusiei, au fost extinse: acum are dreptul să întrerupă în Rusia internetul și comunicațiile mobile.
La reevaluare, 11% din persoanele cu handicap, dintr-un total de 27.000 de persoane, și-au pierdut certificatul. Ministrul Muncii anunță ca va sesiza parchetul.
Serviciile de informații suedeze avertizează: Rusia ar putea ataca Suedia și alte state NATO în următoarele 12 luni.
Așadar lumea noastră se adeverește o lume tocmai bună de trăit! (Cronicar)
Reviste literare – Libris
Am primit la redacție eleganta și consistenta revistă literară Libris (nr. 4/ 2025), care apare la Brașov, sub egida Uniunii Scriitorilor din România. Editorialul cu titlul „Literatura și rosturile limbii“, semnat de Adrian Lesenciuc, redactorul-șef al revistei, prefațează dezbaterea Limba română – Cui bono?, întrebare care a constituit tema pusă în discuție la ediția a treia a Festivalului Limba română, desfășurat în toamna anului trecut la Brașov, în organizarea filialei locale a Uniunii Scriitorilor. Sunt publicate câteva intervenții de la amintita manifestare literară, avându-i autori pe Gabriel Chifu (Cui bono?), José Manuel de Vasconcelos (Constelația Brașov), Angela Bratsou (Cărăuș de cuvinte), Cristinel Munteanu (Neliniștea vorbitorului. Puncte de vedere), Denisa Crăciun (Inefabilul poetic în limba română). Pot fi citite și câteva grupaje de poezie semnate de Gheorghe Vidican, Andrada Bumbu (debut), Nicoleta Șimon, Iarina Copuzaru și Mihai Firică („Ridică-ți palmele peste fruntea mea ca două frunze mari,/ să-mi domolească febra și să curețe praful zilei./ Deasupra, norii mută munții lor de vată,/ iar luna, tivită cu vânt, se leagănă ca o barcă pe cer./ Orașul se trezește încet în rouă și lumină,/ iar străzile, sub ploaia măruntă, par râuri cuminți.// Lasă-ne să mergem spre bătaia adâncă a vântului,/ să auzim cum zidurile din noi se prăbușesc fără zgomot….“). La rubrica Dialoguri Libris, ne este propus un interviu realizat de Claudia Motea cu omul de teatru Alexandru Vasilache, directorul Teatrului „Mihai Eminescu“ din Botoșani. Cronica literară are doi semnatari, Cezar Boghici, despre romanul Paradis de Radu Vancu și Iulian Cătălui, despre volumul de versuri O mașină pentru zburat de Horia Gârbea. Iar la rubrica de literatură străină Mircea Teculescu, Rodica Bretin și Alex Maroiu comentează critic volume de Liana Sakelliou, J. M. Maetis și Pierre Assouline. Am reținut și cele două eseuri din sumar, Evanghelia și lumina de întâlnire de Cristian Muntean și Reprezentarea ziaristului în filmele tranziției nouăzeciste românești de Alina Mușina. În fine, sumarul interesant este completat cu consemnări ale principalelor evenimente din activitatea Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor. Libris – o revistă de citit. (Cronicar)
Cărți noi
Adrian Lesenciuc este un scriitor care, în ultimii ani, a avut o evoluție spectaculoasă, manifestându-se cu egală înzestrare în proză, în poezie, în critică literară și eseu. Acum, la Editura Creator, el ne propune volumul intitulat Azimut. Meridianul 25, unde reunește texte care, analizând o seamă de scrieri ale unor autori reprezentativi din literatura noastră, se înscriu în proiectul său amplu, privind critica de direcție.
La Editura Polirom, apare un nou roman, Îngerii de bronz, semnat de Angela Martin, prozatoare care s-a remarcat prin valoarea cărților publicate în ultimul timp.
După volumul de versuri publicat la Editura Cartea Românească, Ștefan Melancu se prezintă cititorilor și în calitate de romancier: cartea se intitulează Ithaca, mon amour și vede lumina tiparului la Editura Junimea.
Unul dintre poeții de valoare ai generației optzeciste, Aurel Pantea, semnează un nou volum de versuri la Editura Tracus Arte: Psaltirea de noapte.
Poeta Katia Fodor e autoarea volumului de versuri Grădina lui Homer (Editura Limes).
La Editura Academiei Române, în seria nouă a colecției O sută și una poezii, Simona-Grazia Dima semnează antologia Armura de lacrimi.
Depășind cadența cu care ne-a obișnuit în apariția noilor sale volume, adică o carte nouă pe lună, Horia Gârbea tipărește a doua sa carte în această lună, Damen tango. 32. Poete contemporane, care adună cronici și recenzii la volume semnate de poete din literatura noastră de astăzi.
În fine, semnalăm și volumul de versuri semnat de Carmen Secere, cu titlul Blank, apărut la Editura Neuma.
Așadar autorii români par să nu țină seama de împuținarea cititorilor, de scăderea interesului pentru lectura cărților de beletristică: volumele lor, iată, continuă să apară în ritm susținut. Ceea ce, până la urmă, e bine, nu? Lectură plăcută! (Cronicar)